Kelemen Hunor: „Trebuie să avem un pic de bun simț”. UDMR susține creșterea vârstei de pensionare spre 65 de ani

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, consideră că reforma sistemului public trebuie să înceapă cu eliminarea privilegiilor și ajustarea vârstei de pensionare pentru anumite categorii de bugetari. Potrivit acestuia, în sistemul de stat există dezechilibre majore care pot fi corectate prin măsuri legislative ferme și prin aplicarea unui principiu de „bun simț”.

Kelemen Hunor, despre bugetari: între salarizare disproporționată și privilegii

Kelemen Hunor a vorbit despre diferențele dintre categoriile de bugetari și a explicat că reforma trebuie să înceapă prin separarea sistemelor esențiale, precum educația și sănătatea, de zona administrației publice centrale și locale. În viziunea liderului UDMR, cele mai multe privilegii salariale se regăsesc în aparatul birocratic al statului.

„Sunt două chestiuni. Prima chestiune este să separăm bugetarii fiindcă sunt cei care sunt plătiţi de la buget: sănătate, educaţie. Acolo sigur trebuie să ai o abordare diferită şi sunt funcţionarii publici la nivelul autorităţilor centrale şi la nivelul autorităţilor locale. Ei sunt mai puţini, este adevărat, dar o grămadă de privilegii sunt la ei”, a afirmat președintele UDMR.

El a subliniat că în domeniul administrației centrale și locale trebuie operate reduceri de cheltuieli și o îmbunătățire a serviciilor, acuzând existența a prea multe instituții și a unor beneficii salariale nejustificate.

07:33 • POLITICĂ

Kelemen Hunor propune menţinerea cotei unice, creşterea TVA şi extinderea bazei de impozitare la CASS

19:59 • POLITICĂ

Kelemen Hunor crede că rotativa guvernamentală este inevitabilă: Scriem, nu scriem pe hârtie, oricum va fi

Hunor a criticat și alte tipuri de sporuri, cum ar fi cel de confidențialitate, susținând că simpla obligație de a păstra secretul de serviciu nu ar trebui recompensată financiar.

Reforma salariilor, obiectiv în PNRR

În opinia sa, o nouă lege a salarizării este necesară pentru a elimina inechitățile actuale și diferențele mari dintre instituții. Deși nu prevede ca această lege să fie adoptată imediat, el a menționat că România are o obligație asumată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) să reformeze sistemul de salarizare bugetar.

„Este adevărat că vom avea nevoie şi de o nouă lege a salarizării. Nu în acest an, poate nici în anul viitor, că nu suntem în situaţia să creăm în acest moment un nou cadru legislativ, dar până la sfârşitul ciclului electoral, categoric avem nevoie, avem şi un angajament în PNRR”, a precizat Kelemen Hunor.

El a adăugat că există dezechilibre majore între județe și instituții, iar salariile trebuie corelate cu criterii precum numărul de locuitori și dimensiunea unităților administrative. Potrivit liderului UDMR, cheltuielile per locuitor diferă enorm, de la 86.000 de lei până la 800.000 de lei, ceea ce indică o nevoie acută de uniformizare.

Despre pensii: „Nu pleci la 48 de ani din sistem”

Kelemen Hunor a susținut și creșterea vârstei de pensionare pentru anumite categorii profesionale, criticând pensiile anticipate și avantajele nejustificate ale unor beneficiari. El a explicat că statul investește ani de zile în formarea profesională a acestor persoane, care apoi ies prea devreme din activitate și beneficiază de pensii care pot depăși salariul din perioada activă.

„Trebuie să ai şi un pic de bun simţ şi cu vârsta de pensionare, că pleci la 48, la 50 de ani, ieşi la pensie când a investit în tine această ţară, când ai şi experienţa de viaţă, ai şi studiile şi cunoştinţele necesare şi tu ai plecat cu o pensie care de foarte multe ori depăşeşte salariul din perioada activităţii”, a declarat liderul UDMR.

Hunor a subliniat că aceste pensii sunt calculate pe baza ultimelor luni de activitate, în care beneficiarii primesc toate sporurile și bonusurile posibile, ceea ce duce la sume exagerate. În acest context, el a reamintit că orice modificare trebuie făcută prin lege, nu prin ordonanță de urgență, așa cum a stabilit și Curtea Constituțională.

Spre 65 de ani: ajustări în funcție de profesie

Kelemen Hunor a subliniat că vârsta de pensionare ar trebui armonizată, mergând spre 65 de ani acolo unde activitatea o permite. A oferit exemple din sistemul educațional și medical, punând în discuție de ce un magistrat are condiții mai favorabile decât un chirurg sau un cadru didactic, în condiții de stres similare.

Totuși, el a făcut distincție între personalul din forțele de intervenție și ceilalți angajați ai sistemului militarizat. Deși recunoaște că un jandarm nu poate interveni la 60 de ani în teren, susține că la această vârstă se pot îndeplini alte atribuții administrative.

„Cei care sunt în forţele de intervenţie nu pot să fie la 60 de ani, că nu rezistă fizic, dar poţi să faci muncă de birou la 60 de ani, nu e nicio problemă, nu trebuie să fugi în pensie la 48 de ani”, a concluzionat Kelemen Hunor.