Kövesi, mesaj dur la final de mandat. Denunță blocaje și presiuni în UE

Laura Codruța Kövesi avertizează asupra unor obstacole majore în anchetele privind fondurile europene, de la imunități politice până la lipsa de resurse și tensiuni între instituții. Șefa Parchetului European (EPPO) vorbește despre presiuni, blocaje legislative și o mentalitate care, în opinia sa, afectează eficiența investigațiilor la nivel european.

Kovesi denunță anchete blocate de imunități politice

Unul dintre cele mai clare exemple invocate de Kövesi este cazul accidentului feroviar din Tempi, Grecia, din 2022, soldat cu 57 de victime. EPPO a deschis o investigație privind posibila utilizare abuzivă a fondurilor europene destinate siguranței feroviare, însă ancheta s-a lovit de limitele cadrului legal.

Procurorul-șef european a explicat că imunitatea politică prevăzută de Constituția Greciei împiedică accesul la probe esențiale.

„În acest caz, nu putem găsi probe decât dacă se schimbă Constituția.”

18:40, 09.03.2026 • ACTUALITATE

Succesorul lui Kovesi la conducerea EPPO a fost confirmat. Când preia Andrés Ritter conducerea

15:05, 03.03.2026 • ACTUALITATE

Jaf din PNRR: Peste 5 miliarde de euro deturnate prin fraudă în 2025, conform raportului Parchetului European

Ea a precizat că problema nu ține doar de existența imunității, ci de efectul acesteia asupra investigațiilor, care pot fi blocate înainte de a stabili responsabilitățile.

Tensiuni cu instituțiile europene

Kövesi a vorbit și despre relațiile tensionate cu alte instituții ale Uniunii Europene. Un exemplu este disputa cu Curtea Europeană de Conturi, acuzată că ar fi opus rezistență unor investigații privind cheltuirea fondurilor europene.

Cazul vizează posibile cheltuieli nejustificate legate de fostul președinte al instituției, Klaus-Heiner Lehne, care a respins acuzațiile. Litigiul dintre EPPO și Curtea de Conturi se află în prezent pe rolul instanței supreme a UE.

Lipsa de resurse încetinește anchetele

Un alt obstacol major semnalat de șefa EPPO este lipsa de resurse în unele state membre. Ea a oferit exemplul Belgiei, unde instituția a început activitatea cu un număr mult mai mic de procurori decât era necesar.

Potrivit acesteia, deficitul de personal și lipsa sprijinului polițienesc afectează durata și eficiența investigațiilor, inclusiv în dosare sensibile, cum ar fi cele legate de contractele de vaccinuri ale Uniunii Europene.

Kövesi a atras atenția și asupra presiunilor indirecte, menționând existența unor campanii de dezinformare și atacuri personale, mai ales în cazurile cu impact public ridicat.

Aceste acțiuni, susține ea, complică activitatea procurorilor și afectează percepția publică asupra investigațiilor.

Răspuns la critici: standarde mai ridicate pentru funcțiile înalte

În fața acuzațiilor că EPPO ar fi prea agresiv în unele anchete, procurorul-șef european a respins aceste afirmații și a susținut că standardele trebuie să fie mai stricte pentru persoanele aflate în funcții importante.

„Dacă ascunzi murdăria sub preș, nu devii mai credibil. Cu cât funcția este mai înaltă în UE, cu atât standardele ar trebui să fie mai ridicate”, explică Laura Codruța Kovesi.

Ea a subliniat că responsabilitatea este mai mare cu cât poziția este mai înaltă în structurile europene.

La final de mandat, Laura Codruța Kövesi transmite că problemele identificate nu sunt izolate, ci reflectă o situație mai largă la nivelul instituțiilor europene:

„Numele nu contează. Ceea ce contează este că această mentalitate există. Asta este problema.”