Laura Codruța Kovesi: Infracțiunile financiare sunt tolerate în beneficiul rețelelor infracționale organizate

Laura Codruța Kovesi, procurorul-șef al Uniunii Europene, a acordat un amplu interviu inițiativei civice germane „Fețe ale Democrației”. Șefa EPPO a vorbit despre viziunea sa asupra Parchetului European.

Parchetul European și-a început activitatea pe 1 iunie, acesta fiind însărcinat cu combaterea fraudelor cu fonduri europene și a altor infracțiuni financiare din statele membre participante la proiect.

Cât de importante sunt valorile democrației și democratice pentru dumneavoastră personal?

Am crescut într-un regim comunist și încă am amintiri foarte vii despre cum a fost viața pe atunci. Iar apoi am fost norocoasă să fac parte din procesul lung de transformare a României într-o societate democratică, accederea României la Uniunea Europeană fiind unul dintre punctele culminante ale acesteia.

10:25 • Dezvăluiri

Laura Kovesi: „O organizaţie criminală din România a folosit fondurile UE destinate dezvoltării Deltei Dunării pentru alte proiecte”

10:01 • Dezvăluiri

Laura Codruța Kovesi, pas cu pas spre alegerile prezidențiale

De aceea pentru mine democrația nu este o definiție abstractă pe care să o fi învățat în școală, alături de un set de valori pe care este fondată. Este un praxis, un angajament. Am experiență personală cu cât de fragilă și prețioasă este această modalitate de organizare a societății umane, cât de mult trebuie să muncim pentru a o păstra.

Așadar răspunsul pentru întrebarea dv. este: pentru mine democrație este fundamentală, la fel ca aerul pe care îl respir.

Parchetul European este primul parchet supranațional din lume. Când ați preluat funcția ați vorbit de un „moment istoric”. De ce are Europa nevoie de propriul parchet și cum vor beneficia cetățenii ei de pe urma acestuia?

Un organism al Uniunii Europene va investiga, pune sub acuzare și aduce în fața instanței infracțiuni pentru prima dată. Nu există precedent pentru asta. Doar Parchetul European poate ancheta fraude comise împotriva bugetului UE după 1 iunie în cele 22 de state membre participante.

Înființarea Parchetului European are numeroase implicații ample. De exemplu, nu am nicio îndoială că va declanșa armonizări suplimentare în domeniul dreptului penal care este la baza suveranității naționale.

Din perspectiva cetățeanului Parchetul European este un răspuns concret față de o veche nemulțumire: prin deschiderea granițelor am permis nu doar oamenilor și companiilor să prospere ci am permis de asemenea din păcate și organizațiilor infracționale să își dezvolte operațiunile și să crească.

Parchetul European este prima ajustare de care avem nevoie în această privință. Vrem să facem Parchetul European un centru de excelență în ceea ce privește confiscarea bunurilor obținute ilicit. Sunt convinsă că Parchetul European va schimba paradigma în ceea ce privește fraudele transfrontaliere cu TVA.

În afară de contribuția sa la creșterea sentimentului general de siguranță, Parchetul European este primul instrument cu adevărat ascuțit menit să apere domnia legii în UE. Prin aplicarea principiului foarte simplu de egalitate în fața legii, Parchetul European va juca un rol crucial în consolidarea încrederii cetățenilor europeni în Uniune.

Până în 2018 ați fost procurorul-șef al DNA. Cum intenționați să luptați împotriva corupției, dării de mită și spălării de bani în statele membre UE?

În primul rând trebuie să fie bine înțeles că competența Parchetului European este limitată la corupție, mită și spălare de bani în statele membre participante doar când afectează interesele financiare ale Uniunii Europene!

În plus, avem o structură complexă și trebuie să funcționăm ca un singur birou în 22 sisteme juridice diferite, în concordanță cu 22 de coduri penale diferite și proceduri penale diferite. Altfel spus, avem provocări uriașe în fața noastră.

Experiența mea ca procuror poate fi rezumată la câteva principii simple: muncește din greu, nu renunța niciodată și respectă mereu legea. Doar lucrând cu profesioniști, fiind consecvent și respectând tot timpul legea poți câștiga și păstra încrederea cetățenilor. Voi urma aceste principii în rolul meu de procuror-șef european.

Partea bună este că de fapt nu ești niciodată singur. La Parchetul European, la fel ca la DNA, am o echipă de procurori motivați și curajoși.

Cel puțin o parte din populație dorește mai mult izolaționism și mai multă autonomie națională. Ce le spuneți acelor persoane care susțin că anchetele penale sunt un element de bază al autonomiei naționale?

Da, ele țin de asta. Dar trebuie să evoluăm dacă dorim să fim credibili și eficienți. Citiți rapoartele de la Europol, vorbiți cu practicanții despre dificultățile practice pe care le întâmpină în combaterea infracționalității transfrontaliere în general și a infracționalității economice și financiare în special.

Ce sens are să păstrăm aceste puteri la nivel național când organizațiile infracționale au ajuns la venituri comparabile cu cele mai mari corporații globale? Adevărul este că suntem cu mult în spatele curbei. Acum putem încerca fie să le ajungem din urmă sau să continuăm să ne prefacem că nu există o problemă.

Ungaria, Polonia, Danemarca, Suedia, și Irlanda formează un grup de țări care refuză să coopereze cu Parchetul European. Este acesta de fapt un „tigru fără colți”?

Acest lucru nu este exact. Aceste state membre nu s-au alăturat cooperării consolidate care a înființat Parchetul European, așa că nu fac parte din acesta. Asta nu înseamnă că ele refuză să coopereze cu Parchetul European.

Vom lucra foarte îndeaproape cu parchetele naționale ale țărilor respective. Suntem în legătură cu toate și, de exemplu, am încheiat deja un acord cu biroul Procurorului General din Ungaria.

Putem investiga cetățeni și companii din acele țări dacă au comis infracțiuni într-un stat membru care participă la cooperarea consolidată a Parchetului European. Puterea reală a Parchetului European trebuie măsurată cu acțiunea sa în statele membre participante.

Sunt sigură că veți vedea în curând că suntem orice altceva decât un „tigru fără colți”.

Ați subliniat în discursul dv. inaugural că fraudele cu fonduri publice sunt „o amenințare serioasă la adresa democrației”. Unde exact credeți că este pericolul și credeți că este subestimat?

Infracțiunile financiare sunt subraportate, subestimate, adesea chiar tolerate, în beneficiul rețelelor infracționale organizate care aspiră să submineze și înlocuiască autoritățile legitime. În anumite circumstanțe aceste organizații nu se dau înapoi din a folosi violență extremă.

Nu este o coincidență că atunci când am depus jurământul în fața Curții Europene de Justiție am invitat reprezentanți ai familiilor lui Daphne Caruana Galizia, Jan Kuciak și Martina Kusnirova.

Ceea ce acești jurnaliști descopereau era aspirația infractorilor de a captura statul. Odată capturat statul, instituțiile sale nu mai funcționează pentru binele comun și democrația este subminată. Această amenințare este foarte reală și foarte comună. Cred că este subestimată fiindcă în majoritatea cazurilor nu este violentă în mod evident. Dar și deoarece, cultural, ne-am obișnuit să fim mai toleranți cu corupția.

Înainte de a ne începe operațiunile am efectuat un sondaj în rândul statelor membre participante despre numărul de investigații din sfera noastră de competență pe care le-au efectuat în ultimii 4 ani. În unele țări sunt sute, chiar mii. În altele, aproape niciuna.

Asta mă face să mă întreb cu privire la prioritatea acordată acestei lupte. Fiindcă știu că nu există țări curate.