Lazea avertizează: România nu poate recupera decalajele față de UE, dacă salariile cresc peste productivitate

Valentin Lazea, economistul-șef al BNR, a transmis public un mesaj tăios și incomod — într-un moment în care scena politică internă este dominată de discursuri despre venituri, beneficii sociale, calendarul electoral și „pachete” promise pe bandă rulantă.

Semnal de alarmă din zona BNR

Economistul-șef al BNR spune clar: „România nu poate recupera din decalajele economice față de UE dacă salariile și pensiile cresc doar motivate „politic”, într-un ritm rupt de realitatea productivității din economie. Formula contondentă — care a atras imediat atenția participanților — rezumă un principiu economic atât de simplu, încât devine cinic de exactă prin simplitatea sa: salariile nu trebuie să urce mai repede decât productivitatea, iar pensiile nu trebuie să urce mai repede decât salariile.

Lazea a făcut această declarație la summitul „Dezvoltare inteligentă, competitivitate europeană”, eveniment organizat de Confederația Patronală Concordia, în București. În sală — decidenți politici, reprezentanți ai mediului de afaceri, experți, lideri de instituții și figuri-cheie din mediul academic. Într-un astfel de cadru, ecoul avertismentului este mai tensionat decât într-un studiu tehnic — pentru că mesajul nu mai rămâne teorie — intră direct în agenda zilei.

Macro-dezechilibrele, tratate ca o rutină politică

Lazea explică de ce procesul de convergență europeană a încetinit: România a ignorat ani la rând echilibrele macroeconomice esențiale. Deficit bugetar, deficit de cont curent, inflație — indicatori care, în alte capitale europene, pun un guvern în alertă imediată, au fost în București priviți ca „niște cifre care pot fi negociate politic”.

14:00, 15.09.2025 • ECONOMIE

Avertisment lansat de un fost ministru de Finanțe: eliminarea plafonării va arunca România în inflație de 15%

Economistul șef al BNR spune apăsat: România a ajuns pe ultimul loc din Uniunea Europeană la acești trei indicatori în același timp — și țara nu are niciun fel de șansă să continue convergența dacă aceste greutăți macroeconomice sunt purtate în continuare, ca niște „pietre de moară”.

Mai mult, Lazea introduce o teză sensibilă — vocea ministrului de Finanțe nu a fost niciodată văzută ca voce de veto în Guvern, deși în statele dezvoltate exact asta se întâmplă. În România, spune el, „Finanțele” au fost reduse prea mult timp la rolul de departament care preia dorințele politice și încearcă să le împacheteze contabil.

Prioritățile economiei: energie, hrană, lanțuri de producție

Mesajul lui Lazea nu este doar despre frână — ci și despre direcția în care se va merge atunci când se apasă pe accelerație. El spune că România nu doar că trebuie să se integreze mult mai profund în lanțurile de producție europene — ci și că trebuie să-și asume strategia autarhică în două zone „de viață și moarte”: energie și hrană.

Cu alte cuvinte: statul trebuie să poată hrăni populația din producție proprie și trebuie să poată produce energie din resurse proprii, iar dincolo de autosuficiență ar trebui urmărit chiar un excedent. Această notă introduce o dimensiune geopolitică — autonomie minimă de existență într-o epocă în care șocurile externe nu mai sunt excepții, ci fenomene ciclice.

O critică directă la adresa rutinei „supra-contractării”

Lazea pune reflectorul și pe un fenomen care a devenit în România aproape folcloric: proiectele bugetare și europene supra-contractate cu 200% – 300%. Asta înseamnă, practic, promisiunea de a cheltui o sumă de trei ori mai mare decât cea care există efectiv, doar pentru a prinde „și eu o bucățică”. Această practică — care înseamnă proiecte începute cu entuziasm și neterminate ani întregi — este în opinia lui una din cauzele structurale adânc înrădăcinate, care blochează maturizarea instituțională a statului.

România între costuri competitive și valoare adăugată

Summitul a reunit nume grele din mediul economic european. Au participat, de asemenea, președintele României Nicușor Dan și președintele BusinessEurope, Fredrik Persson. Evenimentul a fost împărțit în trei paneluri — de la reconfigurarea strategică europeană și transformarea economiei românești spre inovație, până la discuții despre viitorul economic al țării. Așteptarea este ca din aceste discuții să se nască politici coerente — nu doar declarații tehnice.

Mesajul lui Lazea a avut tonul unei opriri de urgență: România trebuie să iasă din ciclul în care politicile populiste sunt tratate ca evacuatoare ale nemulțumirii sociale — iar corectarea dezechilibrelor macro este amânată an de an, până când devine „imposibilă”.