Legea fiscal-bugetară finală: majorări de taxe și impozite, noi reguli pentru pensii, bănci și jocuri de noroc

Guvernul a adoptat forma finală a proiectului de lege privind unele măsuri fiscal-bugetare după analizarea și aprobarea unor amendamente depuse de senatori și deputați în procedura de angajare a răspunderii Guvernului în fața Parlamentului.

Legea, prezentată ca având caracter excepțional, urmărește ca România să respecte angajamentele asumate la nivel european în ceea ce privește deficitul bugetar, printr-o serie de ajustări fiscale și de restructurare a cheltuielilor publice, conform documentului consultat de PUTEREA.

Principalele măsuri adoptate

Documentul legislativ prevede o serie de modificări ale Codului Fiscal, cu impact asupra sectorului privat, sistemului bancar, veniturilor din pensii, jocurilor de noroc și altor domenii economice.

1. Creșterea impozitului pe dividende:
Cota de impozitare a dividendelor plătite persoanelor juridice române se majorează de la 8% la 16%, aplicabilă dividendului brut. Aceeași cotă se aplică și câștigurilor obținute din deținerea de titluri de participare la organisme de plasament colectiv.

2. Impozit suplimentar pentru instituțiile de credit:
Băncile vor plăti un impozit specific pe cifra de afaceri, aplicabil în două etape:

• 2% în perioada ianuarie – iunie 2025, respectiv 4% în perioada iulie – decembrie 2025;

• 4% pe tot parcursul anului 2026.

Instituțiile de credit cu o cotă de piață sub 0,2% beneficiază de un regim fiscal diferențiat, cu un impozit redus de 2%.

3. Taxarea veniturilor din dobânzi externe:
Dobânzile obținute din obligațiuni emise de companii românești pe piețele externe vor fi impozitate cu o cotă de 10%, conform noilor prevederi fiscale.

4. Modificări privind impozitarea pensiilor:
Venitul impozabil lunar din pensii se calculează prin deducerea unei sume neimpozabile de 3.000 de lei, după care se aplică, unde este cazul, contribuția de asigurări sociale de sănătate. Măsurile vizează și veniturile obținute din fondurile de pensii private, facultative sau ocupaționale, inclusiv cele obținute în rate sau ca plată unică.

5. Venituri din jocuri de noroc, impozitate progresiv:
Se introduce un barem progresiv pentru impozitarea veniturilor din jocuri de noroc:

• Pentru câștiguri între 10.000 și 66.750 lei, se aplică o taxă de 400 lei plus 20% din suma care depășește 10.000 lei;

• Pentru câștiguri ce depășesc 66.750 lei, impozitul este de 11.750 lei plus 40% din suma ce depășește acest prag.

6. Impozitarea veniturilor din deșeuri metalice:
Se introduc impozite și pentru veniturile obținute din predarea metalelor feroase și neferoase din patrimoniul personal, încadrate ca deșeuri conform legislației în vigoare.

Alte obiective ale legii

Guvernul motivează aceste măsuri prin necesitatea corectării deficitului excesiv, îmbunătățirii structurii finanțelor publice și eliminării dezechilibrelor din sistemul de sănătate. Se subliniază faptul că există un număr mare de persoane asigurate care nu contribuie în mod echitabil, generând astfel presiuni suplimentare asupra bugetului de stat.

De asemenea, în sectorul transporturilor, se preconizează aplicarea de tarife pentru utilizarea rețelei de drumuri naționale, cu scopul întreținerii și modernizării infrastructurii rutiere.

În domeniul educației, legea include măsuri pentru evitarea riscului ca statul să nu mai poată susține financiar dreptul la educație, garantat de Constituție.

Totodată, autoritățile intenționează să combată comerțul ilicit, în special în domeniul jocurilor de noroc, pentru a proteja resursele fiscale ale statului și ale autorităților locale.

Noi reglementări privind contribuțiile de sănătate, TVA și accize

Un set amplu de modificări legislative vizează contribuțiile de asigurări sociale de sănătate (CASS), regimul TVA și accizele, conform noilor propuneri de amendamente fiscale. Aceste schimbări urmăresc, potrivit autorităților, o mai bună colectare a veniturilor bugetare și o actualizare a cadrului fiscal, în contextul angajamentelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și prin negocierile bugetare interne.

Contribuțiile de sănătate – extinderi și clarificări

Actul normativ aduce o serie de prevederi detaliate privind plata contribuțiilor de sănătate de către diferite categorii de persoane:

• Persoanele care obțin venituri prevăzute la articolul 155 alin. (1) lit. k), l) și m) din Codul Fiscal vor avea obligația de a calcula și plăti contribuția de asigurări sociale de sănătate pentru aceste sume.

• În cazul plății retroactive a pensiilor sau diferențelor de pensii stabilite prin lege sau prin hotărâri judecătorești definitive, contribuțiile de sănătate se vor calcula folosind cotele de contribuție valabile în perioadele aferente acestor venituri, nu pe baza cotelor actuale.

• Termenul de plată a acestor contribuții este până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-au efectuat plățile.

Totodată, se reglementează posibilitatea ca persoanele fizice să opteze pentru plata contribuției de sănătate și pentru persoanele aflate în întreținere, pe baza unei contribuții calculate la valoarea a șase salarii minime brute pe economie.

Un aspect notabil este introducerea unei excepții pentru pensionari. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2028, veniturile din pensii vor fi scutite de la plata contribuției de sănătate, o măsură menită să protejeze această categorie socială.

Regimul TVA – creșteri și delimitări

O serie de ajustări vizează și taxa pe valoarea adăugată (TVA):

• Cota standard de TVA se majorează de la 19% la 21%.

• Se păstrează o cotă redusă de TVA pentru anumite bunuri și servicii, precum:

  • Medicamente de uz uman;

  • Alimente (cu unele excepții privind băuturile alcoolice, băuturile cu zahăr adăugat și suplimentele alimentare);

  • Serviciile de alimentare cu apă, canalizare și irigații în agricultură;

  • Produsele agricole destinate însămânțării;

  • Materialele didactice și publicațiile, cu excepții pentru conținut preponderent audio-video;

  • Lemn de foc și produse conexe, cu mențiunea că această facilitate se aplică până în 2029;

  • Energie termică livrată populației și altor categorii de consumatori vulnerabili, pe perioada sezonului rece (1 noiembrie – 31 martie).

Se prevede, de asemenea, aplicarea unor termene limită pentru anumite facilități de TVA:

• Reducerea de TVA pentru îngrășăminte și pesticide este valabilă până în 2031;

• Facilitățile pentru lemn de foc și produse similare destinate încălzirii sunt aplicabile până în 2029.

Accize – creșteri etapizate pentru alcool și băuturi alcoolice

Proiectul legislativ introduce majorări treptate ale accizelor aplicabile produselor alcoolice, în perioada 2024 – 2026:

• Acciza la bere crește de la 4,62 lei în 2024 la 5,83 lei în 2026;

• Pentru producătorii independenți de bere cu o producție anuală sub 200.000 hl, acciza urcă de la 2,54 lei la 3,21 lei;

• Acciza la vinuri spumoase se majorează de la 66,34 lei la 83,81 lei;

• Pentru vinurile liniștite se introduce o acciză de 10 lei/hl în 2025 și 11 lei/hl în 2026.

Se introduc facilități fiscale pentru achiziția locuințelor și modificări în domeniul asigurărilor sociale de sănătate

În perioada 1 august 2025 – 31 iulie 2026, persoanele fizice vor putea beneficia de o cotă redusă de TVA de 9% pentru achiziția unei singure locuințe, conform noilor reglementări fiscale publicate recent. Această măsură vine în sprijinul accesului la locuințe și este condiționată de respectarea mai multor criterii stricte.

Condiții pentru aplicarea cotei reduse de TVA

Pentru a beneficia de această facilitate, locuința trebuie să aibă o suprafață utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodărești, și o valoare care să nu depășească 600.000 lei, fără TVA. De asemenea, locuința trebuie să fie locuibilă conform normelor legale în vigoare la momentul livrării, care nu poate depăși data de 31 iulie 2026.

Persoana fizică care dorește să beneficieze de această cotă redusă nu trebuie să fi achiziționat o altă locuință cu TVA redus începând cu 1 ianuarie 2023 și trebuie să fi încheiat un act juridic care implică plata în avans până la 1 august 2025.

Pentru contractele încheiate între 3 și 31 iulie 2025, se impune plata unui avans de cel puțin 20% din valoarea locuinței, exclusiv TVA, integral până la 31 iulie 2025.

Rolul notarilor și monitorizarea tranzacțiilor

Notarii publici vor avea obligația de a verifica în „Registrul achizițiilor de locuințe cu cota redusă de TVA” dacă persoana care cumpără locuința respectă condiția de a achiziționa o singură astfel de locuință. În caz contrar, livrarea va fi taxată cu cota standard de TVA. Totodată, notarii trebuie să înscrie toate datele relevante în registru și să facă mențiuni explicite în actele juridice privind cota de TVA aplicată.

Facilități suplimentare pentru clădiri livrate primăriilor

De asemenea, pentru clădirile livrate primăriilor în vederea închirierii subvenționate către persoane cu venituri reduse, se va aplica aceeași cotă redusă de 9%, dacă achizițiile au fost făcute prin acte juridice încheiate până la 1 august 2025.

Modificări și în domeniul asigurărilor sociale de sănătate

Legea aduce și modificări în domeniul asigurărilor sociale de sănătate, extinzând categoriile de persoane care dobândesc calitatea de asigurat și dreptul la pachetul de bază de servicii medicale. Astfel, soțul, soția și părinții fără venituri proprii aflați în întreținerea unei persoane asigurate vor beneficia de asigurare în condițiile legii.

De asemenea, bolnavii cu afecțiuni oncologice și persoanele care beneficiază de anumite indemnizații sociale sau venit minim de incluziune vor avea asigurarea de sănătate pe durata situației respective, beneficiind de servicii medicale și medicamente.

Se modifică tarifele de utilizare a drumurilor naționale și reglementează salariile personalului plătit din fonduri publice pentru 2025-2026

Guvernul României a adoptat o serie de modificări legislative importante ce vizează tarifele de utilizare și trecere pe rețeaua de drumuri naționale, precum și reglementările salariale pentru personalul plătit din fonduri publice în perioada următoare.

Modificări ale tarifelor pentru drumurile naționale

Începând cu 1 septembrie 2025, tarifele de utilizare și trecere pe rețeaua de drumuri naționale vor fi actualizate. Anexa privind nivelul tarifelor de utilizare a fost înlocuită, iar cuantumul amenzilor pentru lipsa rovinietei valabile a fost, de asemenea, modificat. Tarifele achitate înainte de această dată își vor păstra valabilitatea.

Această măsură vine ca o actualizare necesară a cadrului normativ care reglementează utilizarea infrastructurii rutiere naționale, având în vedere costurile asociate întreținerii și dezvoltării rețelei.

Stimulente și majorări salariale pentru personalul din sectorul public

Pe partea salarizării, modificările adoptate includ reguli clare pentru majorarea salariilor de bază și a altor drepturi salariale pentru personalul implicat în proiecte finanțate din fonduri europene, precum și în implementarea Mecanismului de redresare și reziliență. Majorările pot ajunge până la 40%, proporțional cu timpul efectiv alocat proiectelor, însă acestea nu se aplică în cazul proiectelor cu termene depășite.

De asemenea, pentru anul 2025, evaluarea performanțelor se va face pe baza activității din anul precedent, iar stimulentele pot fi acordate în limita a 30% din salariul de bază, pe criterii obiective aprobate de Guvern.

În ceea ce privește anul 2026, salariile de bază și alte drepturi salariale pentru personalul plătit din fonduri publice vor rămâne la nivelul din decembrie 2025, cu excepția unor situații speciale reglementate prin derogări. Această măsură are rolul de a menține stabilitatea bugetară în contextul economic actual.

Reglementări privind munca suplimentară și alte drepturi

Pentru munca suplimentară prestată în anul 2026, Guvernul a stabilit că aceasta se va compensa, de regulă, cu timp liber corespunzător în termen de 90 de zile. Excepție fac personalul militar, polițiștii și polițiștii de penitenciare care pot beneficia de plata drepturilor aferente în anumite condiții specifice.

Totodată, au fost instituite limite pentru acordarea unor drepturi suplimentare precum bilete de valoare, premii sau bonusuri, care în anul 2026 nu vor fi acordate în majoritatea instituțiilor publice, cu unele excepții reglementate clar prin lege.ul 2026.

Bugetul și politica salarială în sectorul public pentru anul 2026: măsuri și restricții importante

Guvernul României a stabilit printr-un set de reglementări cheie cadrul financiar și administrativ pentru personalul din instituțiile și autoritățile publice în anul 2026. Printre cele mai importante decizii se numără menținerea anumitor indemnizații și compensații la nivelul anului precedent, restricții privind ocuparea posturilor vacante și reguli stricte privind plata drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești.

Menținerea indemnizațiilor și drepturilor financiare

Pentru personalul militar, polițiști și polițiști de penitenciare, toate indemnizațiile, compensațiile, primele și alte drepturi financiare care nu fac parte din salariul brut lunar vor fi menținute în anul 2026 la nivelul lunii decembrie 2025. Aceeași regulă se aplică și pentru compensațiile bănești aferente drepturilor de hrană, normele de echipare și alte drepturi de echipament, conform prevederilor din legislație.

Limitarea numărului de posturi și suspendarea concursurilor

În 2026, numărul maxim de posturi finanțate din fonduri publice va fi gestionat astfel încât să asigure plata integrală a drepturilor salariale în limitele bugetului aprobat. Ordonatorii de credite vor lua măsuri pentru a menține cheltuielile de personal în cadrul sumelor alocate și, în caz de necesitate, vor aplica măsuri prevăzute de lege pentru ajustarea cheltuielilor.

Un aspect important îl reprezintă suspendarea ocupării prin concurs sau examen a posturilor vacante din autoritățile și instituțiile publice pe tot parcursul anului 2026. Această măsură se aplică indiferent de modul de finanțare sau subordonare, cu excepția posturilor unice sau a celor necesare pentru realizarea unor indicatori de proiect finanțați din fonduri europene nerambursabile sau din Mecanismul de redresare și reziliență. Totodată, ordonatorii principali de credite pot aproba, în cazuri justificate, ocuparea a maximum 15% din posturile care vor deveni vacante în anul 2026, cu condiția încadrării în buget.

Excepție fac și posturile aferente creșelor construite prin programul guvernamental „Sfânta Ana”, unde concursurile pot fi organizate conform unui calendar aprobat de Guvern, odată ce stadiul fizic al investiției atinge 75%.

Plata eșalonată a drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești

Un alt element cheie reglementat pentru 2026 este plata eșalonată a sumelor ce rezultă din hotărâri judecătorești definitive, care privesc drepturi salariale ale personalului din instituțiile publice. Plata acestora se va face gradual, pe o perioadă de cinci ani, în procente stabilite clar pentru fiecare an.

Această procedură se aplică și pentru drepturile ce privesc diurne, cazare, hrană și facilitarea legăturii cu familia în cazul misiunilor militare externe, precum și pentru plata daunelor-interese moratorii aferente drepturilor salariale. În această perioadă, orice executare silită legată de aceste drepturi este suspendată, iar la sumele plătite se adaugă dobânda legală remuneratorie.

Nerespectarea acestor reguli va atrage sancțiuni disciplinare pentru ordonatorii de credite și conducătorii compartimentelor financiar-contabile responsabile.

Restricții la acordarea ajutoarelor și indemnizațiilor la încetarea raporturilor de muncă

De asemenea, în 2026 instituțiile publice nu vor acorda ajutoare, indemnizații sau alte drepturi legate de ieșirea la pensie, retragere sau încetarea raporturilor de muncă, cu excepția cazurilor decesului angajatului.

Menținerea altor categorii de indemnizații

Sunt păstrate la nivelul anului 2025 și indemnizațiile acordate persoanelor persecutate din motive politice, deportaților, artiștilor interpreți, membrilor academiilor române și alte categorii protejate prin legi speciale, precum și alocațiile de stat pentru copii.

pl230cu amendamente

Ce a transmis Guvernul

Principalele amendamente aprobate au în vedere următoarele aspecte:

1. Introducerea, de la 1 august 2025, a obligației de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile din pensii, pentru partea care depășește suma de 3.000 lei lunar, se va aplica temporar, până la 1 ianuarie 2028. Contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată se stabilește prin deducerea din venitul brut a plafonului lunar de 3.000 de lei, pentru fiecare drept de pensie.

Pentru categoriile de persoane pentru care s-a eliminat excepția de la plata CASS, această contribuție se va reține la sursă de către serviciile deconcentrate ale Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, fără a fi nevoie de depunerea declarațiilor de venit.

În cazul coasiguraților (soț, soție, părinți fără venituri proprii), pentru dobândirea calității de asigurat, se propune ca plata CASS prin depunerea unei declarații de venit prin care se exercită opțiunea, cu plata contribuției în două tranșe după cum urmează:

1. a) 25% din contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată, la data depunerii declarației prin care se exercită opțiunea;
2. b) 75% din contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui în care s-a exercitat opţiunea.

1. Reducerea finanțării partidelor politice în anul 2026 cu 40% comparativ cu anul 2024.

2. În ceea ce privește domeniul educației, au fost adoptate următoarele amendamente:
3. Mamele minore reintegrate într-o unitate de învățământ vor beneficia în continuare de o bursă lunară în cuantum de 700 de lei pe perioada desfășurării activităților didactice, cu condiția frecventării orelor de curs.
4. Personalul didactic de conducere, de îndrumare şi control va putea fi degrevat de norma didactică de predare, după cum urmează:
5. Personalul didactic de conducere al unităților de educație extrașcolară, casele corpului didactic, centrele județene de resurse și asistență educațională/Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională și centrele de excelență, cu până la 30% din norma didactică de predare-învățare-evaluare, în conformitate cu prevederile normelor metodologice aprobate prin hotărâre a guvernului, inițiată de Ministerul Educației și Cercetării în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ.
6. Personalul didactic de conducere din unitățile de învățământ preuniversitar, personalul didactic de conducere, de îndrumare şi control din inspectoratele școlare județene/Inspectoratul Școlar al Municipiului București, cu până la 50% din norma didactică de predare-învățare-evaluare, în conformitate cu aceleași norme metodologice

iii. Parțial, pentru persoanele desemnate de federaţiile sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învăţământ preuniversitar, ca urmare a participării acestora la procesul de monitorizare şi evaluare a calităţii sistemului de învăţământ. Numărul persoanelor desemnate de federaţiile sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învăţământ preuniversitar, degrevate de norma didactică, precum și  atribuţiile acestora se stabilesc prin hotărâre de guvern.

1. c) În contextul obligației Guvernului de a asigura dreptul constituțional privind păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase și principiile de egalitate şi de nediscriminare, numărul de copii pentru formațiunile de studiu (grupe sau clase) în ceea ce privește învățământul cu predare în limbile minorităților naționale, precum și învățământul cu predare în limba română organizat în unități administrativ-teritoriale în care o minoritate națională constituie majoritatea populației se organizează astfel:
2. unități de învățământ cu personalitate juridică, cu un număr minim de antepreșcolari/preșcolari/elevi echivalent cu 60% din numărul standard;
3. formaţiunile de studiu, grupe sau clase cuprind un număr de antepreșcolari/ preșcolari/elevi echivalent cu 80% din numărul standard.

 

4. Majorarea cotelor de impunere asupra veniturilor obținute din jocuri de noroc cu procente cuprinse între 30% și 40%:
5. a) Impozitarea pentru operatori va crește de la 21% – la 30%;
6. b) Impozitarea pentru jucători va crește de la 3% la 4% (taxa de retragere a banilor);
7. c) Crește cu 30% taxa pe aparat;
8. d) Se introduce obligativitatea producătorilor de a instala GPS-uri în toate aparatele.

Impactul bugetar estimat ca urmare a aplicării modificărilor operate în domeniul jocurilor de noroc este de aproximativ 500 de milioane lei în anul 2025 și de peste 1 miliard de lei în anul 2026.

Măsurile incluse în proiectul de lege privind unele măsuri fiscal-bugetare are ca scop stabilizarea finanțelor publice în 2025–2026, creșterea credibilității macroeconomice și reformarea structurii fiscale.