Liana Arsenie, președintele Curții de Apel București, desființează reportajul Recorder

Curtea de Apel București a transmis joi unul dintre cele mai dure mesaje publice formulate în ultimii ani de conducerea unei instanțe din România. Într-o conferință de presă extraordinară – organizată în contextul dezbaterilor intense generate de reportajul Recorder –, președinta Curții, Liana Arsenie, a susținut că asupra sistemului judiciar se exercită presiuni coordonate, care ar avea ca efect „acapararea puterii judecătorești”.

Președintele instanței, judecătoarea Liana Arsenie, a declarat că seria de acuzații și interpretări apărute în spațiul public reprezintă „evenimente coordonate pentru acapararea puterii judecătorești”, motiv pentru care conducerea Curții consideră necesară o reacție instituțională fermă.

Apel la verificarea oficială a acuzațiilor

În deschiderea declarațiilor, președintele Curții de Apel a subliniat obligația legală a magistraților de a proteja independența justiției. Liana Arsenie a cerut tuturor instituțiilor abilitate ale statului să verifice „toate acuzațiile formulate în această perioadă” și să prezinte public concluziile.

Totodată, ea a solicitat presei să compare „faptele efective cu narațiunile manipulative și false”, afirmând că doar verificările factuale pot restabili percepția corectă asupra activității instanței.

15:50, 24.11.2025 • Justitie

Judecătorii Curții de Apel București resping noul proiect privind pensiile magistraților. Semnal dur înainte de avizul CSM

„Nicio altă autoritate nu este deținătoarea adevărului absolut”

În același context, președintele Curții a afirmat că singurele instituții care pot tranșa situațiile litigioase sunt instanțele de judecată, în limitele legii. Liana Arsenie a criticat încercările de a „schimba legea în stradă prin minciuni, denaturări și manipulare”, subliniind că legea nu poate fi adaptată „din nevoia de capitalizare politică sau de preluare ostilă a unei puteri a statului”.

Conform acesteia, Curtea de Apel București va prezenta public elemente factuale care, în opinia conducerii instanței, demontează acuzațiile privind presupuse ilegalități administrative sau decizionale.

Cazul Vanghelie: Curtea explică schimbările de complet și cauza prescripției

Una dintre cele mai contestate situații a fost modul de formare a completului care a judecat dosarul lui Marian Vanghelie. Liana Arsenie a prezentat date din sistemul ECRIS, precizând că apelul a fost înregistrat la Curtea de Apel la 4 august 2021, ora 10:34. Schimbările succesive ale componenței completului au fost, potrivit acesteia, „obiective” și determinate de factori exteriori conducerii: promovări la concurs, solicitări individuale ale magistraților privind traseul profesional sau măsuri de echilibrare a volumului de activitate.

Referindu-se la soluția de prescripție, Arsenie a arătat că termenul general de prescripție pentru infracțiunea de luare de mită era deja împlinit în anul 2017, cu patru ani înainte ca dosarul să ajungă la Curtea de Apel. Ea a prezentat înscrisuri oficiale care, în viziunea conducerii instanței, demonstrează că acuzațiile privind „manevrele” de favorizare nu au fundament.

Președintele Curții a atribuit situația intervenției termenului de prescripție „lipsei de acțiune a legislativului timp de peste patru ani”, în urma modificărilor privind prescripția specială.

Cazul Bădălău: Curtea susține că a prevenit o prescripție inevitabilă

Un alt dosar discutat în spațiul public este cel al lui NiculaeBădălău. Liana Arsenie a explicat că inculpatul a fost trimis în judecată pentru trafic de influență comis în calitate de consilier la Curtea de Conturi, fapt care atrage competența Curții de Apel conform legii. Completul a intrat în divergență, iar soluția finală a stabilit competența Curții de Apel, considerată „singura opțiune care nu conducea la nulitate absolută și, implicit, la prescripție”.

Potrivit conducerii instanței, o judecare în primă instanță la Tribunal, așa cum se vehiculează în spațiul public, ar fi dus la anularea întregii proceduri în apel și la reluarea de la zero a procesului, cu risc real de prescripție.

Sesizări privind afirmațiile magistraților care contestă instanța

În conferință, președintele Curții a afirmat că unele declarații publice ale unor magistrați care critică instituția au fost transmise către Inspecția Judiciară. Arsenie a arătat că afirmații precum „direcționarea dosarelor”, „judecători sensibili la sugestiile conducerii” sau declarații privind influențarea actului de justiție sunt însoțite de „lipsa totală a unor probe” și reprezintă acuzații grave ce necesită verificări disciplinare.

Cazul Danielei Panioglu: Curtea invocă probleme de integritate în contextul acuzațiilor publice

Liana Arsenie a prezentat separat cazul judecătoarei Daniela Panioglu, care a criticat în mod repetat Curtea de Apel. Președintele instanței a precizat că dezvăluirile au fost făcute „nu pentru a judeca persoana”, ci pentru a arăta cum standardele etice trebuie să se reflecte și în conduita celor care formulează acuzații.

Conform documentelor prezentate în conferință, judecătoarea Panioglu ar fi decontat chirie de la stat timp de patru ani, deși dobândise în 2011 un apartament în București. Conducerea instanței susține că situația a fost descoperită ulterior, iar în momentul sistării plăților, magistratul ar fi formulat acțiuni în instanță și plângeri penale.

Curtea a prezentat și o decizie disciplinară din 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care reține un episod de agresiune fizică în timpul deliberării într-un complet de judecată. ”Această conduită vorbește de la sine despre prăpastia dintre vorbe și fapte. Nu putem fi deontologi doar în ceea ce îi privește pe alții. Conduita sa ilicită nu e doar de însușire a banului public, ci este vorba și despre încălcarea atribuțiilor de serviciu. Ea a fost sancționată pentru afecțiuni fizice și verbale asupra unui coleg. Ea l-a lovit cu dosarul în cap pe colegul său de complet de judecată. Mulți colegi au refuzat să facă echipă cu ea, din 23 de judecători, 1 singur judecător și-a manifestat intenția de a face complet cu doamna judecător. După un an, a renunțat și el.”

Instituția a sesizat Inspecția Judiciară, CSM, CSAT și CNSAS

În legătură cu suspiciunile privind posibile colaborări cu structuri de informații ale unor magistrați, conducerea Curții de Apel a anunțat că a sesizat Inspecția Judiciară, Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Suprem de Apărare a Țării și CNSAS, solicitând verificări oficiale.

Curtea cere revenirea la verificarea factuală

În încheiere, Liana Arsenie a subliniat că instanța nu își permite „să formuleze opinii”, ci doar să prezinte documente și date verificabile. Președintele Curții de Apel afirmă că atacurile publice la adresa magistraților reprezintă „o manipulare odioasă și dureroasă”, menită să pună presiune asupra justiției.

Instanța solicită autorităților statului o verificare oficială a tuturor acuzațiilor formulate în ultima perioadă și reafirmă că independența sistemului judiciar trebuie protejată „exclusiv prin instrumentele legii”.

Schimbările din completuri, prezentate ca „strict legale”

Când a fost întrebată de jurnaliști despre motivele înlocuirii unui judecător cu altul în anumite dosare, Liana Arsenie a răspuns: „Dosarul este pe rol, nu putem comenta. Ca principiu, schimbările sunt strict legale.”

Întrebată dacă alte dosare au fost vizate de astfel de schimbări, președinta CAB a insistat că informațiile prezentate se limitează strict la chestiunile dezbătute în conferință și a menționat că dosarul Bădălău este soluționat definitiv.

„Vă mulțumesc, sunteți în eroare. Dosarul Bădălău este soluționat definitiv. Chestiunile prezentate sunt strict cele dezbătute. Mulțumesc, altă întrebare, alți jurnaliști.”

Evitarea detaliilor despre dosarele sensibile

Când a fost întrebată despre motivul schimbării unui judecător din dosarul Burci, Liana Arsenie a reiterat răspunsul anterior, menționând doar legalitatea procedurilor: „V-am mai dat acest răspuns. Strict în condițiile legale.”

Referitor la motivarea scoaterii judecătorului din complet, șefa CAB a precizat: „Urmărirea penală a durat 8 ani și discutăm după ce se încheie urmărirea judecătorească. Nu putem să… Nu pot spune, nu putem face aprecieri. CAB nu trage aici concluzii, am prezentat împrejurări factuale și dovezi.”

Într-un schimb tensionat cu jurnaliștii, Arsenie a explicat că această conferința de presă nu este un răspuns punctual la fiecare acuzație sau investigație, ci o modalitate de a apăra sistemul judiciar: „Conferința de presă a fost a CAB, pe niște chestiuni pe care am dorit să dăm un răspuns media. În ceea ce privește celelalte chestiuni care apar în investigația Recorder, nu m-am informat. Ne-am exercitat acest drept pentru apărarea sistemului judiciar.”

Critici privind modul de prezentare a informațiilor

Jurnaliștii au remarcat că șefa CAB a citit de pe foaie și nu a oferit răspunsuri concrete, iar Arsenie a răspuns: „Doar nu vă convin dvs. răspunsurile. Vă mulțumesc pentru aprecieri. Sigur, aceste lucruri citite de pe foaie sunt lucruri gândite de mine. Am răspuns la întrebări.”

Despre consecințele schimbărilor din completuri

Întrebată de ProTV dacă aceste schimbări ar fi putut duce la prescrierea unor dosare, Liana Arsenie a declarat că aceste dosare prin prisma inculpaților reprezintă interes media. ”Din păcate sunt mii de oameni achitați, pentru care încetează procesele penale, după cum sunt mii de oameni și în pușcărie. Acele penitenciare sunt pline pentru că judecătorii prezintă hotărâri de condamnare.”

Delegațiile de șase luni, explicate prin dinamica personalului

Întrebată de ce 50 dintre cei 210 judecători sunt delegați din șase în șase luni și dacă acest lucru are ca efect menținerea lor „la mână”, Arsenie a răspuns că ”dinamica personalului din cadrul CAB nu se întâmplă să avem toți probleme în același timp”. ”De exemplu, Tribunalul Teleorman are 6 judecători din 20. Dacă puterea executivă va decide să ia aceste diurne, vom rămâne cu 4.”

Astfel, președinta a prezentat delegările ca pe o necesitate practică pentru funcționarea instanțelor și nu ca pe un instrument de control asupra judecătorilor.

Concursurile pentru posturi: explicații procedural-legate

Când jurnaliștii au întrebat de ce nu sunt organizate mai multe concursuri pentru a reduce numărul judecătorilor delegați, Liana Arsenie a spus că aceste concursuri sunt organizate. ”Delegările operează cu aceste diurne pentru a asigura funcționarea acestor instanțe.”

În legătură cu critica privind lipsa candidaților la concursuri și faptul că o pătrime dintre judecători sunt delegați, președinta a menționat: „S-au organizat concursuri, doamna jurnalist, și nu s-a înscris niciun candidat. Cererea de transfer este opțiunea judecătorului, nu pot să îi cer judecătorului să facă transfer.”

Cererea de transfer a lui Laurențiu Beșu

Întrebată despre cazul judecătorului Laurențiu Beșu, care și-a depus cerere de transfer și a fost respinsă, Arsenie a subliniat că decizia nu aparține CAB. „Nu pot răspunde pentru deciziile CSM.”

Prescripția și deciziile CJUE și CCR

Referitor la cazul Marian Vanghelie, despre care a spus că s-a prescris din 2017, TVR a întrebat de ce CAB nu ține cont de decizia CJUE privind prescripția specială, care contrazice interpretarea Curții Constituționale. ”Este o chestiune care… Dacă am da curs ar însemna să încălcăm toate dispozițiile legale. Judecătorul este independent. Nu poate da conducerea CAB dispoziție completului de ce să țină cont și ce nu. Nu direcționăm soluții”, a răspuns șefa Curții de Apel București.

Potrivit acesteia, deciziile privind aplicarea legii aparțin completurilor de judecată și nu conducerii instanței.

Dosarele de corupție și presupusele „eșecuri”

Întrebată de despre procentul dosarelor de mare corupție, Arsenie a spus că nu există astfel de statistici centralizate. În plus, referitor la criticile conform cărora fix dosarele mediatizate ar ajunge la prescripție, ea a declarat: „Nu știu de ce vorbiți dvs. de acest eșec. Este o eroare de raționament juridic. Nu scapă nepedepsiți. Sunt mii de dosare de corupție, dar care nu suscită interesul media, care s-au soldat cu recuperarea prejudiciilor. Nu instanța recuperează prejudiciul.”

Apelul la CSAT și acuzațiile privind influența altor structuri

Întrebată despre comunicatul Curții, în care a fost invocat CSAT în cazul lui Beșu, și dacă aceasta nu ar valida ideea că sistemul de justiție răspunde altor structuri, Arsenie a precizat că nu poate face astfel de verificări.” În același timp, răspunsul la întrebarea dacă este grav ca politicienii să se implice într-un dosar a fost ferm:„Este foarte grav ca oricine să influențeze actul juridic.”

Declarațiile publice ale politicienilor și independența judecătorului

Jurnaliștii au ridicat și cazul în care ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, făcuse comentarii publice legate de soluțiile unor dosare aflate în apel. Arsenie a spus că nu a fost titulară în completul respectiv și că declarațiile politicienilor nu influențează actul judiciar. „Nu am fost titulara acelui complet. Nu răspundem pentru declarațiile publice ale politicienilor. Nu am simțit nicio presiune.”

Ea a reiterat că independența judecătorului nu a fost afectată de informațiile publice care circulau: „Deci atunci ați considerat că e afectată independența? Eu nici n-am știut de declarația respectivă. Nu influențează declarațiile ministrului faptele judecătorului.”