Liberalii acuză blocaj politic la CCR după amânarea deciziei pe pensiile magistraților

Liberalii, prin deputatul Raluca Turcan, reacționează dur după ce judecătorii numiți de PSD au lăsat Curtea Constituțională fără cvorum. Decizia privind pensiile magistraților a fost amânată din nou, iar Turcan avertizează că situația reprezintă „un semnal politic extrem de grav” și riscă să blocheze activitatea CCR pe termen nedefinit.

Raluca Turcanu susține că patru judecători ai Curții Constituționale, cei numiți de PSD, ar fi părăsit ședința, lăsând CCR fără numărul minim de șase judecători necesar pentru deliberare. În opinia liberalilor, situația nu poate fi tratată ca un simplu incident procedural, ci ridică semne de întrebare privind funcționarea Curții și respectarea rolului său constituțional.

Acuzații privind un „semnal politic extrem de grav”

Raluca Turcan a afirmat public că repetarea unor astfel de situații ar putea conduce la blocarea pe termen nedefinit a activității CCR, în condițiile în care lipsa cvorumului face imposibilă desfășurarea ședințelor. Deputatul PNL a avertizat că o Curte Constituțională incapabilă să se pronunțe asupra unor teme majore nu reprezintă un accident, ci „un semnal politic extrem de grav”, cu implicații directe asupra statului de drept.

Până în prezent, Curtea Constituțională nu a oferit explicații publice cu privire la absența judecătorilor, limitându-se la anunțarea amânării deciziei pentru luni, din cauza lipsei de cvorum.

16:34 • ACTUALITATE

Verdictul foștilor grei de la CCR: Toader: „E o situație atipică” / Zegrean: ”Se grăbesc degeaba”

16:35, 27.12.2025 • POLITICĂ

CCR decide mâine soarta pensiilor magistraților. Bolojan ar putea demisiona, dacă proiectul nu e aprobat

A doua amânare într-un dosar sensibil

Decizia privind Legea pensiilor magistraților era așteptată inițial duminică, însă CCR a anunțat amânarea, marcând astfel a doua întârziere în acest dosar. Legea modifică atât condițiile de pensionare ale magistraților, cât și modul de calcul al pensiilor de serviciu.

Sesizarea aflată pe masa Curții a fost formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), care a decis în unanimitate, la data de 5 decembrie, să solicite controlul de constituționalitate al actului normativ.

Legea face parte din al doilea pachet de măsuri pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament. O formă anterioară a proiectului a fost declarată neconstituțională de CCR, în luna octombrie, din cauza nerespectării termenului legal pentru avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Executivul a revenit cu un nou proiect, asupra căruia și-a angajat răspunderea în 2 decembrie, deși CSM a emis un aviz negativ. Noua lege a fost din nou contestată, de această dată de instanța supremă.

Criticile ICCJ

În sesizarea adresată CCR, magistrații Înaltei Curți susțin că urgența invocată de Guvern nu este demonstrată, iar referirea la Jalonul 215 din PNRR ar fi fost făcută într-un mod neconform cu documentele Comisiei Europene. Potrivit ICCJ, lipsesc datele economice care să justifice intervenția legislativă rapidă.

Instanța supremă mai arată că legea: încalcă cerințele de claritate și previzibilitate; utilizează termeni juridici inexistenți sau insuficient definiți; produce modificări abrupte ale statutului magistraților, fără tranziție reală; afectează principiul securității juridice.

Discriminare și impact asupra independenței justiției

Un alt aspect reclamat de ICCJ vizează tratamentul diferențiat al magistraților față de alte categorii care beneficiază de pensii de serviciu. Potrivit criticilor, plafonarea propusă și nivelul de calcul sunt net inferioare celor aplicabile altor profesii cu pensii speciale, ceea ce ar genera o discriminare nejustificată.

De asemenea, magistrații susțin că legea ar încălca independența justiției, contravenind standardelor stabilite de CJUE, CEDO și deciziilor anterioare ale CCR.

Ce prevede noua lege

Proiectul stabilește:

• creșterea treptată a vârstei de pensionare până la 65 de ani;
• introducerea unei vechimi totale de minimum 35 de ani în muncă;
• stabilirea unei vârste minime de pensionare de 49 de ani până la finalul lui 2026;
• calculul pensiei la 55% din baza de calcul, cu plafonare la 70% din venitul net.

Totodată, sunt limitate posibilitățile de acordare a bonificației de 1% și de actualizare a pensiei de serviciu pentru viitorii pensionari.