Lift în vechile blocuri comuniste cu trei sau patru etaje? Șanse mici să avem parte curând de așa ceva!

Bucureștenii sau locuitorii marilor orașe care trăiesc în vechile blocuri comuniste cu trei sau patru etaje mai au mult de așteptat până vor afla dacă vor avea sau nu vreodată parte în această viață de confortul oferit de un lift.

Și asta în ciuda faptului că actualul președinte al țării, Nicușor Dan, a promulgat luni, 20 iulie, Legea privind reglementarea Programului Național de Accesibilizare a Locuințelor – „Lift pentru viață”.

Specialiștii consideră că proiectul, anunțat cu surle și trâmbițe de către politicieni, e unul mai degrabă greu spre foarte greu de aplicat.

Primul impediment pleacă chiar de la finanțarea proiectului

Cei mai mulți dintre specialiști spun din capul locului că partea de finanțare e neclară, întrucât nu se știe în ce măsură autoritățile vor reuși să se bucure și de sprijin primit prin fonduri europene, bani care ar urma să fie incluși cel mai devreme în următorul exercițiu bugetar al UE.

ACTUALITATE

Lift cu șase persoane, prăbușit în sediul Ministerului Transporturilor din București

Adică cel ce urmează a se derula pentru perioada 2028 – 2034.

La asta se adaugă deficitul bugetar intern, foarte mare, care continuă să atragă după sine efecte dintre cele mai surprinzătoare, ce se caracterizează prin lipsa finanțărilor.

„Proiectul are multe părți bune, dar, la fel de multe, rele. Finanțarea e clară doar în teorie. În practică însă, România are propria realitate. Apoi, multă lume nu știe încă că într-o primă fază se vorbește de un proiect-pilot, cu două blocuri pe județ. Per total, vor fi 100 de blocuri dotate cu lift. Cum vor fi alese blocurile respective, cele din prima etapă? Toată lumea va spune foarte repede că cei aleși au fost aleși pe sprânceană, că au avut relații sus-puse”, a precizat pentru PUTEREA Mihai Mereuță, președintele Ligii Asociaților de Proprietari Habitat.

În plus, el atrage atenția asupra modului în care vor fi alese blocurile cu patru etaje ce ar putea cândva să aibă lift în dotare.

Cum vor fi alesele blocurile din proiectul-pilot? Dar următoarele?

Va conta foarte mult în ochii opiniei publice modul în care autoritățile vor alege blocurile din perioada proiectului-pilot, dar și pe cele din etapa următoare.

„După mine, favorizate vor fi blocurile construite în anii `60 și `70 ai regimului comunist. De ce spun asta? Fiindcă ultimul deceniu din epoca trecută a fost caracterizat printr-o economie la sânge a materialelor de construcție. S-au ridicat atunci blocuri cu holuri meschine sau cu așa numitele scări oarbe. Or, în ciuda faptului că va exista o varietate a soluțiilor inginerești, mi-e greu să cred că nu vor fi preferate blocurile cu casa scărilor ce includ spații generoase, prin care poți introduce un lift de două persoane”, indică președintele Organizației Naționale a Asociațiilor de Proprietari din România.

Mai mult, el atrage atenția asupra condițiilor prevăzute deja de lege privind condițiile de înscriere.

„Dacă ești o asociație care ai parte de un bloc cu un anume risc seismic, șansele tale scad sau sunt chiar zero. De ce? Fiindcă chiar dacă ai în asociație persoane vârstnice, ce locuiesc la etajele superioare sau persoane cu mobilitate redusă, bifând astfel unele dintre condițiile obligatorii, te poți lovi de altele. Spre exemplu, în măsura în care blocul va trebui consolidat și fiecare proprietar va trebui să contribuie, să zicem cu 10% din valoarea lucrărilor, ceea ce s-ar traduce prin 15.000 de euro, reacția majoritară va fi ceva de genul < Lasă-mă, frate să mor liniștit în casa mea! >”, e de părere același Mihai Mereuță.

Toate argumentele invocate de liderul Habitat îl determină, per total, să fie sceptic vizavi de efectele legii „Lift pentru viață”.

El mai crede că timpul și lipsa banilor „vor mușca” din plin din posibilele efecte pozitive avute inițial în vedere de către legiutorii legii.