„Lift pentru Viață”. Proiect de lege pentru montarea lifturilor în blocurile vechi fără ascensor

Liftul, pentru mulți locatari din blocurile vechi, nu mai e un „detaliu de confort”, ci diferența dintre a putea coborî din casă și a rămâne izolat între patru pereți. Pe această realitate mizează un nou proiect de lege depus la Senat de fostul ministru al Justiției Robert Cazanciuc (PSD), împreună cu deputatul Diana Tușa (PSD) și senatorul Daniel Fenechiu (PNL), care propune un program național de construire a lifturilor în blocurile de 3 și 4 etaje ridicate înainte de 1990.

Inițiatorii susțin că măsura ar putea viza aproximativ 90.000 de blocuri la nivel național și ar îmbunătăți condițiile de locuire pentru circa 3,8 milioane de persoane, în special vârstnici și persoane cu dizabilități.

Programul „Lift pentru Viață”, depus la Senat

Robert Cazanciuc a anunțat depunerea proiectului de lege pentru lansarea Programului Național „Lift pentru Viață”, dedicat montării de lifturi în blocurile vechi de 3 și 4 etaje construite înainte de 1990. Potrivit inițiatorului, intervenția urmărește să rezolve o problemă structurală a fondului locativ din România: mii de scări fără lift, unde urcarea și coborârea devin imposibile pentru persoane cu mobilitate redusă.

Dincolo de argumentul de confort, proiectul este prezentat ca un demers cu impact direct asupra accesului la servicii esențiale. Diana Tușa, vicepreședinte PSD, susține că, pe fondul îmbătrânirii populației, „pentru mulți români liftul nu este un moft, ci puntea către lume”, invocând situații concrete: mersul la medic, la cumpărături, preluarea nepoților de la școală sau simpla ieșire la o plimbare.

15:47 • Justitie

Cum se stabilesc faptele grave și de ce legislația UE nu poate fi aplicată integral în România

13:28, 11.12.2025 • Imobiliare

Lege nouă pentru piața imobiliară. Ce garanții primesc cumpărătorii de apartamente în faza de proiect

Cine ar beneficia: 90.000 de blocuri, 3,8 milioane de persoane

Documentul pornește de la estimări care plasează amploarea problemei la nivel național. Programul ar urma să se aplice în aproximativ 90.000 de blocuri construite înainte de Revoluție, cu 3 și 4 etaje, iar beneficiarii potențiali ar fi circa 3,8 milioane de persoane.

Inițiatorii indică drept grupuri-țintă locatarii vulnerabili: persoane vârstnice, persoane cu dizabilități și, în general, cei cu dificultăți de deplasare. Pentru aceștia, lipsa liftului nu înseamnă doar disconfort, ci risc crescut de izolare socială și de limitare a accesului la îngrijire medicală, servicii publice și activități cotidiene.

Primul pas: un proiect-pilot în 100 de blocuri

Proiectul de lege prevede, într-o primă etapă, derularea unui program-pilot care să includă 100 de blocuri la nivel național, repartizate în fiecare județ. Scopul declarat este ca această etapă să ofere date și rezultate concrete pentru extinderea ulterioară a programului.

Implementarea ar urma să fie realizată prin Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), instituție care ar coordona cadrul operațional și mecanismele de derulare. Conform inițiatorilor, pilotul este gândit și ca un instrument de negociere pentru finanțare externă: rezultatele ar urma să stea la baza demersurilor României pentru obținerea unei linii dedicate de finanțare în viitorul exercițiu bugetar al Uniunii Europene 2028–2034.

Miza finanțării europene și argumentul „problemei comune” în UE

Inițiatorii plasează propunerea și într-un context european, argumentând că problema accesibilității în clădirile fără lift nu este exclusiv românească. Diana Tușa afirmă că, în multe state europene, vârstnicii și persoanele cu dizabilități ajung „practic condamnate să nu iasă din casele lor” atunci când locuința este la etajele superioare și infrastructura nu permite deplasarea facilă.

În același mesaj, deputatul PSD indică și un posibil sprijin politic la nivel european, menționând-o pe comisarul european Roxana Mînzatu și exprimând așteptarea ca programul să poată primi o linie de finanțare dedicată în bugetul UE 2028–2034.

Impact social, dar și economic: locuri de muncă și servicii conexe

În expunerea de motive, inițiatorul susține că programul ar produce un dublu efect. Pe de o parte, unul social: facilitarea accesului în locuințe pentru persoane cu mobilitate redusă și creșterea calității vieții în blocurile vechi. Pe de altă parte, unul economic: stimularea sectorului construcțiilor și a serviciilor conexe, prin apariția de lucrări recurente, specializate, care ar putea genera noi locuri de muncă și activitate pentru firmele din domeniu, în paralel cu cererea de mentenanță și verificări tehnice aferente lifturilor instalate.