Logodnica din umbră și imperiul fantomă al lui Epstein: povestea femeii care ar fi trebuit să moștenească 100 de milioane de dolari și o insulă a păcatului

Moartea lui Jeffrey Epstein nu a închis niciodată cu adevărat povestea lui. A închis doar gura principalului personaj. Restul a rămas suspendat într-o ceață groasă de bani, relații și tăceri cumpărate scump.

Printre aceste umbre, un nume a apărut aproape din nicăieri, cu forța unui paradox obscen:

Karina Șuliak, o stomatoloagă din Minsk, femeia care, potrivit documentelor semnate chiar înainte de moartea miliardarului, ar fi trebuit să moștenească o avere de 100 de milioane de dolari și celebra insulă din Caraibe devenită sinonimă cu excesele lui Epstein.

Pentru publicul larg, apariția ei a fost un șoc.

Nu era o celebritate. Nu era o figură mondenă. Nu apărea în fotografiile cu președinți, prinți sau magnați. Era, aparent, o femeie banală. Și tocmai această banalitate aparentă a făcut povestea și mai tulburătoare.

Pentru că în lumea lui Epstein, nimic nu era banal.

„Trustul 1953”: documentul care a mutat averea în umbră

Cu doar două zile înainte de a fi găsit mort în celula sa din Metropolitan Correctional Center din New York, Epstein a semnat un document juridic masiv, de 32 de pagini, cunoscut sub numele de „Trustul 1953”, după anul său de naștere. Nu era un testament clasic, ci o structură financiară sofisticată, concepută pentru a muta averea într-un mecanism greu de atacat juridic.

Acest trust stabilea distribuirea a sute de milioane de dolari către un cerc restrâns de beneficiari. În fruntea listei se afla Karina Șuliak.

Potrivit documentului, ea urma să primească:

• aproximativ 100 de milioane de dolari în active,
• proprietăți imobiliare în New York și Paris,
• și, cel mai simbolic, insula din Caraibe cunoscută oficial drept Little Saint James — locul în care Epstein organizase petreceri private devenite legendare pentru excesele lor.

Această insulă, cumpărată în 1998, devenise epicentrul mitologiei Epstein.

Un teritoriu izolat, inaccesibil publicului, unde ajungeau politicieni, miliardari, oameni de afaceri și figuri obscure, transportați cu avionul privat al finanțistului.

A devenit, în timp, mai mult decât o proprietate. A devenit simbolul unei lumi paralele.

O avere care, oficial, nu mai exista

Ceea ce face lucrurile și mai stranii este discrepanța între sumele promise și averea reală rămasă. În 2019, averea lui Epstein era estimată la aproximativ 600 de milioane de dolari. Dar documente judiciare din 2025 indicau o prăbușire dramatică, până la aproximativ 127 de milioane.

Și totuși, trustul distribuia sume mult mai mari decât această evaluare.

Asta ridică o întrebare simplă și tulburătoare: unde dispăruseră banii?

Există mai multe ipoteze:

• active ascunse în paradisuri fiscale,
• transferuri către entități offshore,
• protejarea averii prin structuri juridice opace,
• sau redistribuirea strategică înainte de moarte.

În lumea finanțelor extreme, dispariția banilor nu înseamnă întotdeauna pierdere. Uneori înseamnă relocare.

Karina Șuliak: de la Minsk la epicentrul unui imperiu muribund

Karina Șuliak s-a născut în Belarus și a crescut într-un mediu relativ obișnuit. A studiat medicina dentară și, în 2009, a ajuns în Statele Unite prin programul Work and Travel — un program banal, folosit anual de mii de studenți din Europa de Est.

Undeva în acel interval, l-a întâlnit pe Epstein.

El avea deja peste 50 de ani. Ea avea aproximativ 20.

Diferența de vârstă nu era o excepție în anturajul lui Epstein. Era regula.

Potrivit informațiilor apărute ulterior, Epstein i-a finanțat studiile la Universitatea Columbia, una dintre cele mai prestigioase instituții din lume. I-a plătit taxele, i-a facilitat obținerea licenței și i-a oferit sprijin financiar constant.

Mai mult, ar fi cumpărat un apartament pentru părinții ei în Minsk și ar fi acoperit costurile tratamentelor medicale ale mamei sale.

Nu era o simplă relație romantică. Era un sistem de susținere complet.

Un ecosistem.

Ultimul telefon

Un detaliu tulburător apare în documentele oficiale: Karina Șuliak ar fi fost ultima persoană cu care Epstein a vorbit înainte de moarte.

Pe 9 august 2019, Epstein a efectuat un apel telefonic de aproximativ 15 minute. Nu a spus gardienilor cu cine a vorbit. Le-a spus că a sunat-o pe mama sa — care murise cu 15 ani înainte.

A doua zi dimineață, a fost găsit mort.

Această conversație nu a fost înregistrată. Conținutul ei nu este cunoscut. Și probabil nu va fi cunoscut niciodată.

Dar faptul că a ales să vorbească cu ea, în ultimele ore, spune totul despre locul pe care îl ocupa în viața lui.

Logodnică sau piesă într-un mecanism mai mare?

În trust, Epstein menționa explicit că intenționa să se căsătorească cu ea. Vorbea despre un inel cu diamant de 33 de carate. O sumă simbolică, extravagantă, tipică pentru estetica excesului în care trăia.

Dar rămâne o întrebare fundamentală:

cât de reală era această relație și cât de mult era parte a unui sistem mai amplu de control și dependență?

Există indicii că Epstein facilita obținerea rezidenței în SUA pentru femei apropiate lui, uneori prin aranjamente juridice complexe, inclusiv căsătorii fictive. Aceste mecanisme permiteau menținerea controlului și loialității.

În astfel de lumi, granița dintre relație personală și aranjament strategic devine imposibil de definit clar.

Moștenirea care nu ajunge la nimeni

Deși trustul a fost semnat și făcut public, niciun beneficiar nu a primit încă sumele promise. Motivul este simplu și brutal: procesele victimelor.

Cereri de despăgubiri, litigii civile și investigații continuă să blocheze distribuirea averii. Fiecare dolar este contestat.

Imperiul lui Epstein nu a murit odată cu el. S-a fragmentat într-un câmp de luptă juridic.

Executorii testamentari — avocatul Darren Indyk și contabilul Richard Kahn — controlează accesul la active. Ei înșiși sunt beneficiari ai trustului, cu sume de zeci de milioane de dolari alocate.

Un sistem închis, auto-protejat.

Fascinația publicului pentru bani, putere și intimitate interzisă

Dincolo de dimensiunea juridică și morală, cazul continuă să fascineze publicul pentru un motiv simplu: oferă o privire în interiorul unei lumi care, în mod normal, nu este vizibilă.

O lume în care:

• insulele sunt proprietăți private,
• oamenii sunt mutați între continente ca piese într-un joc,
• averile apar și dispar,
• iar relațiile personale devin instrumente financiare.

Pentru public, detaliile sunt irezistibile: diamante de 33 de carate, moșteniri de sute de milioane, apeluri misterioase înainte de moarte.

Pentru că aceste detalii oferă o iluzie de acces la o lume inaccesibilă.

O femeie, o moștenire și un imperiu care refuză să moară

Karina Șuliak trăiește astăzi discret în New York. Nu acordă interviuri. Nu face declarații. Nu își revendică public moștenirea.

Este, în continuare, o figură tăcută în centrul unuia dintre cele mai zguduitoare scandaluri ale epocii moderne.

Poate că nu va primi niciodată cei 100 de milioane promiși.

Poate că insula nu va deveni niciodată a ei.

Dar simplul fapt că numele ei apare în acel document spune totul despre natura imperiului Epstein: un imperiu construit nu doar pe bani, ci pe loialități cumpărate, dependențe cultivate și tăceri atent întreținute.

Iar aceste imperii, chiar și atunci când se prăbușesc, nu dispar niciodată complet.

Se transformă în mister.

Și, vai, ce mult ne plac aceste ”mistere”…