Lovitură pentru orașele cu termoficare. Centralele pe cărbune se închid, iar facturile sar în aer

Schimbări majore în sistemul energetic din România, cu efecte directe asupra populației din mai multe orașe. O ordonanță de urgență adoptată recent de Guvern obligă la închiderea efectivă a centralelor pe cărbune sau la conversia acestora pe gaz, într-un proces accelerat de decarbonizare. Măsurile sunt asumate la nivel european, însă pot avea consecințe semnificative asupra costurilor de încălzire pentru consumatori.

Centralele pe cărbune nu mai pot fi „închise pe hârtie”

Noua reglementare modifică cadrul legislativ astfel încât centralele pe bază de huilă și lignit să nu mai poată fi considerate închise doar formal, prin reducerea capacității sau modificări administrative ale licențelor.

Guvernul aliniază astfel legislația la cerințele Planul Național de Redresare și Reziliență și la solicitările Comisia Europeană, care au cerut dovezi clare privind eliminarea treptată a producției de energie pe bază de cărbune.

Potrivit notei de fundamentare, măsura vine pentru a elimina orice mecanism care ar permite menținerea centralelor în funcțiune prin soluții „reversibile”, doar pentru a bifa jaloanele din PNRR.

Calendarul de închidere, legat de fonduri europene

Autoritățile române au negociat cu oficialii europeni un calendar etapizat de retragere a capacităților energetice pe cărbune. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat că până la sfârșitul anului 2025 trebuie scoase din exploatare capacități de 1.045 MW.

Ulterior, până la 31 august 2026, vor fi retrase suplimentar încă 710 MW. Respectarea acestor termene este esențială pentru deblocarea fondurilor europene din PNRR.

În total, România are de îndeplinit zeci de jaloane și ținte pentru a putea accesa tranșele de finanțare, iar sectorul energetic este unul dintre cele mai sensibile capitole.

Dispar portițele din legislație

Ordonanța abrogă prevederile anterioare care permiteau reducerea capacității licențiate a centralelor fără închiderea lor efectivă. Acest mecanism a fost considerat incompatibil cu obiectivele de decarbonizare asumate.

În locul său, operatorii sunt obligați să dovedească scoaterea din exploatare a unităților energetice. Documentele justificative trebuie transmise Ministerului Energiei în termen de cinci zile de la emitere.

Amenzi severe și retragerea licențelor

Pentru operatorii care nu respectă noile obligații, sancțiunile sunt considerabile. Actul normativ prevede amenzi de până la 7% din cifra de afaceri netă pentru centralele care nu sunt închise la termen.

În plus, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei poate retrage licențele de funcționare ale unităților neconforme, la solicitarea Ministerului Energiei. Procedura trebuie realizată într-un termen de maximum 15 zile.

Măsurile sunt menite să asigure aplicarea rapidă a deciziilor și să elimine întârzierile în procesul de decarbonizare.

Orașe afectate de închiderea centralelor

Mai multe unități energetice sunt vizate de aceste măsuri, inclusiv grupuri de la CET Govora, Turceni, dar și centrale din Timișoara Sud, Motru, Drobeta sau Iași.

Aceste capacități sunt esențiale pentru alimentarea sistemelor de termoficare urbană, iar modificările vor avea impact asupra modului în care este furnizată energia termică.

Citeşte şi: România riscă să piardă un miliard de euro din cauza „închiderii” fictive a centralelor pe cărbune

În unele cazuri, trecerea de la cărbune la gaz este considerată o soluție de tranziție, însă aceasta implică costuri mai mari de operare. În consecință, există riscul ca facturile la întreținere să crească semnificativ pentru populație.

Turceni 4, caz emblematic pentru PNRR

Un exemplu relevant este grupul energetic Turceni 4, din cadrul Complexului Energetic Oltenia. ANRE a retras deja licența acestei unități, iar deconectarea completă trebuie realizată înainte de termenul-limită de 31 martie 2026.

Această etapă este crucială pentru aprobarea cererii de plată nr. 4 din PNRR, în valoare de 2,62 miliarde de euro. Fără îndeplinirea tuturor jaloanelor, inclusiv închiderea centralelor pe cărbune, fondurile nu pot fi deblocate.

Riscuri financiare în cazul nerespectării angajamentelor

Autoritățile avertizează că neîndeplinirea obligațiilor asumate poate atrage pierderi financiare majore. România riscă penalizări de până la 1,8 miliarde de euro, echivalentul unei tranșe din PNRR.

În plus, pot fi blocate plățile din cererile aflate în analiză și cele viitoare, iar penalitățile suplimentare pot ajunge la 770 de milioane de euro.

Aceste riscuri cresc presiunea asupra autorităților și operatorilor din energie pentru respectarea strictă a calendarului.

Presiuni suplimentare din partea Bruxelles-ului

În ultima perioadă, Comisia Europeană a transmis că nu este convinsă că toate centralele declarate închise au fost scoase efectiv din funcțiune.

Oficialii europeni au cerut dovezi concrete, precum retragerea licențelor și deconectarea fizică a unităților de la rețea. Reducerea capacității sau modificările administrative nu sunt considerate suficiente.

Aceste solicitări au determinat adoptarea noii ordonanțe, menită să elimine orice ambiguitate.

Echilibrul între decarbonizare și siguranța sistemului

Reprezentanții Ministerului Energiei susțin că modificările legislative sunt necesare pentru respectarea angajamentelor europene, dar și pentru funcționarea în siguranță a sistemului energetic național.

În același timp, autoritățile încearcă să asigure continuitatea furnizării energiei termice către populație, în condițiile în care tranziția de la cărbune la alte surse trebuie realizată într-un interval relativ scurt.

Procesul implică investiții semnificative, adaptarea infrastructurii și găsirea unor soluții care să limiteze impactul asupra consumatorilor, în special în orașele dependente de sistemele centralizate de încălzire.