Lovitură pentru stat: Curtea de Conturi renunță deliberat la controlul patrimoniului public

Într-un răspuns transmis ziarului PUTEREA, conducerea instituției – reprezentată până nu demult de președintele Mihai Busuioc și de membri cunoscuți pentru legături strânse cu Partidul Social Democrat – ignoră deliberat să menționeze prevederile exprese ale articolului 22, litera f), din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi.

Legea este, însă, fără echivoc: Curtea are competența de a controla „situația, evoluția și modul de administrare a patrimoniului public și privat al statului și al unităților administrativ-teritoriale”. Această responsabilitate include și supravegherea modului în care sunt stinse datoriile publice prin retrocedări în natură – un proces care, potrivit unui raport al Avocatului Poporului din 2022, implică peste 1,6 milioane de hectare de terenuri ce trebuie restituite.

Cu toate acestea, Curtea de Conturi a pasat responsabilitatea către Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), o instituție care, într-un răspuns oficial la o solicitare similară, a declarat că nu are competența necesară pentru a controla sau audita acest domeniu. Mai mult, Ministerul Finanțelor Publice a confirmat în mod explicit că atribuțiile în această speță revin, fără dubii, Curții de Conturi.

Această poziționare ridică serioase semne de întrebare cu privire la voința instituțională de a acționa în apărarea interesului public. Invocarea unor hotărâri de plen interne, cum este HP nr. 79/2016, pentru a justifica inacțiunea, pare să fie o stratagemă formală care contravine atât spiritului, cât și literei legii. HP 79/2016 a fost emisă în urma unei spețe punctuale referitoare la o retrocedare din București, din anul 2008, și nu poate fi extinsă arbitrar pentru a redefini atribuțiile constituționale și legale ale instituției.

10:31 • POLITICĂ

Paul Stănescu critică dur al doilea pachet de măsuri anunțat de Guvern: „Nu putem accepta o reformă făcută pe genunchi, care lovește în cei mai vulnerabili”

17:35, 19.07.2025 • POLITICĂ

PSD reacţionează după tăierea fondurilor „Anghel Saligny”: „PSD nu e preșul coaliției”

Care e misiunea fundamentală a Curții de Conturi?

Folosirea acestei hotărâri pentru a evita auditarea stingerii datoriilor publice în natură – o chestiune de patrimoniu, nu de simplă contabilitate – contrazice chiar misiunea fundamentală a Curții de Conturi: protejarea activelor statului. Cu alte cuvinte, nu este vorba doar despre bani, ci despre terenuri, clădiri și alte bunuri din proprietatea publică.

Avertismentele sunt clare: dacă instituția nu își asumă responsabilitățile legale, există riscul real ca statul român să „se trezească fără pământ sub el”. Lipsa de acțiune poate duce la pierderi ireversibile ale patrimoniului național, într-un context în care retrocedările au fost deja marcate de controverse și suspiciuni de corupție.

Reacția Curții de Conturi, în contextul acestor evidențe, sugerează existența unei crize instituționale profunde. Legalitatea pare a fi supusă unor interpretări flexibile, iar responsabilitatea este adesea diluată prin argumente birocratice. Această abordare nu doar că afectează încrederea publică, dar alimentează și suspiciuni privind posibile influențe politice care ar putea limita capacitatea Curții de a-și exercita mandatul în mod efectiv.