Lucrările mari de infrastructură, puse pe pauză în 2026: Constructorii ar putea plăti din buzunarul lor

Premierul Ilie Bolojan a anunțat înghețarea tuturor marilor lucrări de infrastructură care nu au debutat până în prezent, măsura urmând să se aplice pe tot parcursul anului 2026. Decizia vine în contextul unor constrângeri bugetare majore și al unui volum ridicat de proiecte contractate în ultimii ani. În paralel, constructorii ar putea primi posibilitatea de a începe lucrările mai devreme, dar pe cheltuiala proprie, până la deblocarea finanțărilor în 2027.

Informațiile au fost confirmate de șeful Executivului după discuțiile purtate cu conducerea Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, unde ar fi apărut primele semnale că mai mulți antreprenori generali sunt dispuși să avanseze în șantiere chiar înainte de alocarea fondurilor bugetare.

Un an blocat pentru proiectele noi: „Tot spațiul bugetar este deja ocupat”

Premierul a explicat că anul 2026 va deveni un interval de pauză pentru investițiile noi, pentru a permite finalizarea proiectelor deja aflate în execuție. Bolojan a subliniat că bugetul disponibil este complet acaparat de contractele care au început în anii precedenți, iar statul trebuie să se concentreze pe finanțarea lor fără întârzieri.

Oficialul a precizat că prioritizarea devine esențială, în condițiile în care România se confruntă cu un nivel ridicat de angajamente financiare, care depășesc substanțial capacitatea reală de plată. În prezent, proiectele începute sunt esențiale pentru absorbția fondurilor europene și pentru menținerea ritmului de modernizare a infrastructurii, ceea ce impune direcționarea tuturor resurselor către acestea.

16:14 • POLITICĂ

Lukoil rămâne sub monitorizare în România. Premierul Ilie Bolojan: Sunt stocuri suficiente

14:22 • POLITICĂ

Bolojan afirmă că recâștigarea încrederii în instituții este o prioritate pentru România (VIDEO)

Constructorii, în fața unei propuneri neobișnuite: lucrările începute, pe bani proprii

În discuțiile cu CNAIR, premierul ar fi fost informat că unii constructori se arată deschiși să înceapă lucrările din 2026 pe cont propriu, urmând ca statul să efectueze plățile abia din 2027. Bolojan a transmis că, dacă antreprenorii și compania de drumuri ajung la o înțelegere, Guvernul nu se va opune. El a explicat că un avans rapid al proiectelor strategice poate aduce beneficii directe atât statului, cât și utilizatorilor infrastructurii. Printre avantajele menționate se numără evitarea indexărilor și actualizărilor de costuri – proceduri care, în contextul inflației, ar putea majora semnificativ nota de plată pentru lucrările rutiere.

Premierul a insistat că, pentru Guvern, prioritatea o reprezintă accelerarea proiectelor aflate deja în execuție, pentru care există sume alocate și care trebuie duse la bun sfârșit în termenele asumate.

Supracontractarea din PNRR, o presiune uriașă: diferența de 20 de miliarde de euro

Ilie Bolojan a menționat că una dintre cele mai mari provocări o reprezintă supracontractarea masivă din Planul Național de Redresare și Reziliență. În cadrul acestui program, România a avut la dispoziție aproximativ 28 de miliarde de euro, însă contractele semnate au depășit 47 de miliarde de euro. Acest dezechilibru de peste 20 de miliarde de euro, spune premierul, face imposibilă finanțarea tuturor proiectelor în condițiile actuale. Situația ar impune reevaluarea calendarului lucrărilor, precum și o selecție strictă a proiectelor prioritare.

Premierul a făcut aceste declarații în timpul unei vizite pe șantierul Autostrăzii A3, unde a subliniat încă o dată că investițiile deja începute vor continua, însă nu vor fi demarate altele noi până la finalul anului 2026.