După slujba Învierii, în biserică sau pe stradă se găsesc lumânări aruncate sau pur şi simplu uitate. Tocmai de aceea, se naşte întrebarea ce facem cu lumânarea de la Înviere, dar şi cum şi când mai poate fi aceasta aprinsă.
Dincolo de simbolismul acestei lumânări, care ni-l face prezent pe Mântuitorul Iisus Hristos, lumânarea de Înviere ne aduce aminte de jertfa noastră. Aceasta este o ofrandă adusă lui Dumnezeu, alături de osteneala de a fi prezenţi la dumnezeiasca Liturghie din noaptea Învierii.
De aceea, lumânarea se folosește într-o rânduială aparte. Deşi găsim la tot pasul fel de fel de practici superstiţioase, ea nu se stinge de pragul casei sau de grindă, nici nu se afumă cu ea vitele din gospodării şi nici nu se ghiceşte cu ea, potrivit doxologia.ro.
În toată Săptămâna Luminată
Dacă timpul sau spaţiul nu ne permit acest lucru, lumânarea poate fi aprinsă la locul destinat aprinderii de lumânări de la biserică ori la mormintele celor dragi.
Unii credincioşi, cu încuviinţarea preotului, păstrează o parte din această lumânare pentru a o aprinde în momentele de încercare, de primejdie, de boală, amintindu-ne că Hristos pe toate le-a biruit, dăruindu-ne speranţa bucuriei.
