Mafiot italian, lăsat fără averea de 2 milioane de euro ascunsă în Argeș

Unul dintre cei mai cunoscuți mafioți italieni, Liberato Marcantuono, zis „Past e fasul”, a pierdut definitiv întreaga avere pe care o strânsese în România, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a respins ultima cale de atac împotriva măsurii de confiscare dispuse de justiția din Italia. Averea acestuia, investită timp de un deceniu în județul Argeș, cuprindea conturi bancare, terenuri și nu mai puțin de nouă apartamente, evaluate la sute de mii de euro.

Decizia definitivă dictată de Înalta Curte

Pe 21 august 2025, instanța supremă a respins apelul formulat de Marcantuono împotriva unei decizii a Curții de Apel Pitești. Totodată, mafiotul a fost obligat să achite 200 de lei cheltuieli judiciare, în timp ce onorariul avocatului din oficiu, în cuantum de 753 de lei, a rămas în sarcina statului. Hotărârea este definitivă.

Decizia a venit după ce italianul, împreună cu soția și fiica sa, pierduse anterior și la Curtea de Apel Pitești, care recunoscuse hotărârea Tribunalului din Salerno și dispusese confiscarea bunurilor din România.

Cine este Liberato Marcantuono

Originar din provincia Salerno, regiunea Campagna, Marcantuono a fost condamnat definitiv în Italia, în 2022, la 13 ani de închisoare pentru cămătărie și spălare de bani. Potrivit Libertatea, în același dosar, locotenentul său, Sabino Lardo, a primit șapte ani de detenție, iar alți membri ai grupării au primit pedepse cu suspendare.

07:06, 25.08.2025 • ACTUALITATE

Accidentul din Argeș: De ce victimele accidentului au fost găsite după 9 ore

17:29, 23.08.2025 • ACTUALITATE

Tragedie în Argeș: patru persoane și-au pierdut viața într-un accident rutier montan

Supranumit inițial „Past e fasul” („paste cu fasole”), Marcantuono și-a construit reputația în lumea interlopă prin legăturile cu clanurile Maiale din Eboli și Serino din Sarno, extinzându-și treptat influența până la celebra Ndrangheta. Presa italiană l-a numit ulterior „Șeful din Campagna”, după ce interceptările procurorilor antimafia au arătat modul în care controla rețele de cămătărie cu dobânzi între 25% și 45%.

În prezent, mafiotul ispășește pedeapsa la penitenciarul Carcere della Dipendenza Agrippa din Campo nell’Elba, Toscana.

Afaceri ascunse din Argeș

Încă din 2008, autoritățile române au remarcat tranzacții suspecte făcute de italieni în județul Argeș. Anchetatorii au descoperit că Marcantuono își plasase oamenii în România, unde deschiseseră firme cu scopul de a spăla banii proveniți din cămătărie.

Investițiile estimate la circa 2 milioane de euro s-au concentrat pe imobiliare, mai ales în satul Ștefăneștii Noi. Aici, prin firma D&D Construcții și Vânzări Imobiliare SRL, mafiotul a achiziționat între 2008 și 2009 nouă apartamente într-un bloc cu trei etaje și 12 terenuri cu o suprafață totală de 2.634 mp.

La acestea se adăugau și cinci conturi bancare, cu un total de 645.000 de lei. Doar valoarea apartamentelor este estimată la circa 630.000 de euro, conform ofertelor similare de pe site-urile de imobiliare.

Argumentele instanțelor din România

În hotărârea Curții de Apel Pitești, judecătorii au reținut că instanța română nu are competența de a reanaliza probele sau proporționalitatea măsurii de confiscare dispusă de Tribunalul din Salerno.

„Această procedură nu se poate transforma într-o cale de atac cu privire la hotărârile dispuse de instanțe din Italia”, au precizat magistrații.

Apărările formulate de Marcantuono și familia sa, care susțineau că firma D&D era dobânditor de bună-credință și nu avea legătură cu faptele penale, au fost respinse. Curtea a considerat că astfel de argumente țin de fondul cauzei, deja analizat și tranșat de instanțele italiene.

România, mai dură decât Italia în acest caz

Ironia este că Italia însăși a refuzat, în mai multe rânduri, repatrierea unor infractori români condamnați definitiv, invocând posibile încălcări ale drepturilor omului. Printre aceștia se numără nume sonore precum Alina Bica, Daniel Dragomir sau Ionel Arsene.

În cazul lui Marcantuono, România ar fi putut invoca, la rândul ei, dreptul la proprietate prevăzut de Convenția Europeană a Drepturilor Omului pentru a refuza confiscarea averii. Totuși, instanțele române au ales să dea curs rapid cererii Italiei, demonstrând o aplicare strictă a legii și o colaborare judiciară internațională solidă.