Magistrații au costat statul peste 10 miliarde lei: o bombă pentru bugetul României
Un document semnat de Gyorgy Attila, subsecretar de stat în Ministerul Finanțelor, prezintă date oficiale referitoare la obligațiile bugetului de stat față de magistrați și personalul auxiliar din sistemul judiciar, generate de hotărârile judecătorești definitive privind drepturile salariale restante.
Peste 10 miliarde de lei…
Conform informațiilor transmise de Ministerul Finanțelor, obligația totală de plată pentru perioada 2025–2029, provenită din hotărârile judecătorești definitive, este de 10,616 miliarde lei. Aceasta se descompune astfel:
| Nr. crt. | Ordonator principal de credite | Total sume solicitate (mii lei) |
| 1 | Înalta Curte de Casație și Justiție | 8.459.821 |
| 2 | Ministerul Justiției | 126.676 |
| 3 | Ministerul Public | 1.892.691 |
| 4 | Consiliul Superior al Magistraturii | 137.592 |
| TOTAL | 10.616.780 |
0,6% din PIB
Raportând această sumă la Produsul Intern Brut al României pentru 2025, estimat la 1.902 miliarde lei, rezultă că obligațiile către magistrați și personalul auxiliar reprezintă aproximativ 0,6% din PIB.
Sumele stabilite prin acte administrative
Ministerul Finanțelor precizează că, în ceea ce privește sumele stabilite prin acte administrative emise de conducătorii principalelor instituții din justiție – Înalta Curte, Ministerul Public și Consiliul Superior al Magistraturii – aceste instituții sunt responsabilie să ofere informații suplimentare. Documentul nu furnizează în prezent cifre exacte pentru aceste drepturi administrative, însă menționează necesitatea transparenței și a raportării către Ministerul Finanțelor.
Fenomenul majorărilor salariale și provocările sistemului
Pe lângă suma datorată prin hotărâri judecătorești, oficialii recunosc provocările sistemice legate de stabilirea salariilor magistraților:
„Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii și Ministerul Justiției sunt în măsură să ofere informații suplimentare cu privire la sumele restante stabilite prin acte administrative.”
Experiența anilor trecuți arată că magistrații pot obține majorări salariale prin decizii pe care tot ei le judecă, ceea ce generează presiuni financiare suplimentare asupra bugetului de stat și ridică întrebări legate de transparență și echitate.
Probleme multiple în sistemul judiciar
Problemele legate de sistemul de justiție din România sunt multiple și persistente: corupție, influențe politice, lipsă de transparență, modificări legislative controversate, presiuni asupra independenței magistraților și decizii contestate care au scandalizat opinia publică. Specialiștii susțin că o reformă viabilă ar trebui să includă:
- Păstrarea unui sistem de protecție financiară pe baze contributive, completat de un bonus pentru statut;
- Transparentizarea tuturor veniturilor și beneficiilor magistraților;
- Salarii corelate cu performanța și complexitatea muncii, nu doar cu vechimea;
- Limitarea pensiilor excesive, astfel încât să nu genereze dezechilibre bugetare.