Magistrații contraatacă Guvernul pe legea pensiilor speciale. Şedință crucială la Înalta Curte

Tensiunile dintre puterea judecătorească și cea executivă ating un nou punct culminant la acest final de săptămână. Judecătorii de la instanța supremă se reunesc într-o ședință de urgență pentru a decide dacă vor bloca noua lege a pensiilor, act normativ pentru care Guvernul și-a asumat recent răspunderea în fața Parlamentului. Miza este una uriașă pentru sistemul judiciar, având în vedere schimbările majore preconizate pentru ieșirea la pensie a magistraților.

Reuniune de gradul zero la instanța supremă

Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție au fost convocate pentru ziua de vineri în vederea analizării textului de lege care a stârnit nemulțumirea sistemului. Scopul principal al întâlnirii este sesizarea Curții Constituționale înainte ca legea să fie promulgată.

„La data de 5 decembrie 2025, ora 12:00, a fost convocată şedinţa Secţiilor Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în conformitate cu prevederile art. 27 lit. b) din Legea nr.304/2022 privind organizarea judiciară, având ca obiect al ordinii de zi Sesizarea Curţii Constituţionale în vederea exercitării controlului de constituţionalitate, înainte de promulgare, asupra Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x nr. 522/2025)”, a anunţat instituția într-un comunicat oficial transmis joi.

13:45, 02.12.2025 • POLITICĂ

Dragoș Pîslaru despre Reforma pensiilor speciale și stadiul selecției membrilor CA din transporturi

12:44, 02.12.2025 • POLITICĂ

Guvernul Bolojan refuză orice negociere pe tema pensiilor speciale: Toate amendamentele au fost respinse înainte de asumarea răspunderii în Parlament

În cadrul acestei ședințe, magistrații vor analiza textul actului normativ prin prisma atribuțiilor constituționale, verificând dacă modificările respectă legea fundamentală. Această mișcare vine la scurt timp după ce, marți, a avut loc ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului în care Guvernul și-a angajat răspunderea asupra acestui proiect, în ciuda faptului că acesta a primit un aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii.

Modificările care au inflamat sistemul judiciar

Proiectul de lege aduce schimbări radicale, modificând atât vârsta de pensionare, cât și modul de calcul al veniturilor. Legea prevede stabilirea vârstei de pensionare pentru personalul vizat prin referire la vârsta standard din sistemul public de pensii, instituirea vârstei de 49 ani ca vârstă minimă de pensionare până la data de 31 decembrie 2026, instituirea condiției de vechime în muncă de cel puțin 35 de ani, creșterea treptată a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare generație de magistrați și introducerea unui număr rezonabil de etape de eșalonare până la atingerea vârstei standard de 65 de ani.

De asemenea, actul normativ introduce etapizat condiția de 35 de ani vechime totală în muncă, nu doar în magistratură. În ceea ce privește banii, proiectul stabilește un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor realizate în ultimele 60 de luni de activitate. Există și o limitare a cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

În plus, se modifică dispozițiile privind acordarea bonificației de 1% și actualizarea pensiei de serviciu, în sensul restrângerii acestor posibilități doar la persoanele cu decizii de pensionare sau care îndeplinesc condițiile anterior intrării în vigoare a legii.

Context politic tensionat și precedente la CCR

Lupta se duce pe mai multe fronturi, nu doar juridic, ci și politic. Tot pentru ziua de vineri, Opoziția a anunțat depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului, ca reacție la asumarea răspunderii.

Trebuie menționat că acest proiect de lege, care a făcut parte și din al doilea pachet de măsuri pe care Guvernul și-a angajat răspunderea, a mai fost contestat la Curtea Constituțională. Pe 20 octombrie, instanța a stabilit că varianta anterioară este neconstituțională, motivul invocat atunci fiind faptul că nu a fost respectat termenul legal pentru emiterea avizului consultativ al CSM.