Mai bine mai târziu decât niciodată: Șoșo dă nas în nas cu Justiția, ca suspect

Diana Șoșoacă, europarlamentar și specialistă în scandaluri difuzate live, a fost citată de Parchetul General pentru 23 septembrie 2025, în calitate de suspect. Este pentru prima oară când, dincolo de tribună și microfon, Șoșo se vede nevoită să dea explicații în fața Justiției.

Un eveniment așteptat cu răsuflarea tăiată

Dosarul privește răspândirea discursurilor legionare și a doctrinei fasciste – o acuzație care vine după un lung șir de episoade în care politica și folclorul extremismului românesc au făcut casă bună cu aplauzele din online. Am fost și suntem mereu nemulțumiți de celeritatea cu care Justiția românească instrumentează aceste cazuri. Iată, însă, că – din când în când – apar și niscai rezultate.

Un trecut presărat cu instanțe și citații

N-ar fi prima dată când Șoșo dă de sălile de tribunal:

• 2021 – „Mascații” și pandemia: în plină isterie anti-restricții, Șoșoacă a fost amendată și cercetată pentru instigare la nerespectarea măsurilor sanitare. Dosarul a fost pasat și diluat, dar i-a consolidat aura de „martiră a libertății”.
• 2022 – Dosarul cu agresiuni verbale: o anchetă a fost deschisă după ce senatoarea a intrat cu forța într-o ședință oficială și a insultat funcționari publici. Până la urmă, scandalul a rămas doar în ziare.
• 2023 – Conflictul cu jurnaliștii: în urma unei altercații la Parlament, s-au făcut plângeri pentru comportament abuziv și amenințări. Și acest episod a fost îngropat între alte știri.

Așadar, istoria juridică a Șoșoacăi e un puzzle de amenințări, procese și dosare care au apărut și dispărut cu viteza trending-urilor pe Facebook.

Momentul Tâncăbești – când legionarii revin prin live pe Facebook

Ceea ce a declanșat actuala anchetă este participarea ei, alături de alți simpatizanți, la comemorarea lui Corneliu Zelea Codreanu, la Tâncăbești, Snagov. În noaptea de sâmbătă spre duminică, Șoșo a aprins lumânări la troița celui considerat „Căpitanul” Mișcării Legionare, transmițând totul live pe pagina sa de Facebook.

În filmare, un participant vorbea despre „patriotismul” lui Codreanu, iar Șoșoacă a completat: „E dreptul meu să consider pe cine vreau eu patriot”. Problema este că legea română interzice explicit promovarea cultului fascist și legionar, pentru simplul motiv că aceste ideologii sunt asociate direct cu crime, genocid și Holocaust.

Poliția Ilfov a deschis dosar penal, invocând Ordonanța 31/2002, care sancționează propaganda fascistă, rasistă și xenofobă.

Șoșo_sursa foto Inquam Virgil Simionescu

Ce urmează pentru Șoșo

Chemarea la Parchetul General este un pas serios: nu mai vorbim de amenzi contravenționale sau de scandaluri în plen, ci de calitatea de suspect într-un dosar cu tentă penală și implicații internaționale (România e stat membru UE și are obligații clare privind combaterea extremismului).

Dacă ancheta merge mai departe, Șoșo s-ar putea confrunta cu interdicții, cu pierderea imunității și chiar cu un proces penal care i-ar eroda cariera politică – construită, paradoxal, exact pe astfel de episoade provocatoare.

Filosofia Șoșo: între victimă și eroină de carton

Șoșoacă se va prezenta, fără îndoială, ca victimă a „sistemului”, ca eroină singură împotriva „statului paralel” și ca apărătoare a „adevăratei Românii”. Este un discurs pe care l-a folosit cu succes în ultimii ani, dar de data asta nu e vorba de microfoane și talk-show-uri, ci de dosare și probe.

Iar întrebarea rămâne: cât timp mai poate fi folosită această strategie a scandalului perpetuu, când Justiția, în sfârșit, pare să bată la ușă?

Mai bine mai târziu decât niciodată

Justiția se mișcă greu, dar atunci când apare la ușă, nici măcar cei mai gălăgioși tribuni nu o pot acoperi cu decibeli. Diana Șoșoacă, care a ridicat scandalul la rang de profesie și a făcut din streamingul de pe Facebook o tribună personală, descoperă acum că există și un alt tip de „audiență” – rece, sobră și fără buton de „live”: audiența în fața procurorilor.

Poate că România a învățat lecția prea târziu. Poate că prea multe excese au fost trecute cu vederea sub pretextul libertății de expresie. Dar dacă azi Șoșoacă este citată ca suspectă, înseamnă că țara începe să tragă linia între circ și lege.

În definitiv, istoria are simțul ei al ironiei:

cei care se joacă de-a legionarii și își imaginează că pot învia fantomele interbelice ajung să dea socoteală tocmai în fața unei Justiții pe care, ani la rând, au demonizat-o. Și poate că asta e adevărata victorie a democrației: nu să tacă vocile extremiste, ci să le oblige să răspundă – nu în fața camerelor, ci în fața legii.