Management cel puțin ciudat, la Poșta Română. Profit în scădere, investiții riscante

Pe fondul unei scăderi mari a profitului net, managementul Poștei Române, condusă provizoriu de directorul general Valentin Ștefan, s-a aruncat în investiții riscante, fără identificarea unei justificări legale ori de business, spun surse din companie.

Poșta Română este membru fondator al Uniunii Poștale Unviersale, iar în baza acestui statut colaborează sau ar putea să colaboreze, prin acorduri specifice și memorandumuri de înțelegere cu orice altă companie, membră UPU. Poșta Moldovei este și ea membră UPU, iar compania românească furnizoare de serviciu poștal universal are încheiat un memorandum de cooperare cu Poșta Moldovei. Mai mult, relglementările UPU în ceea ce privește cooperarea dintre doi membri ai săi, nu pun restricții în legătură cu contractele încheiate, care să justifice înființarea unei subsidiare în țara de reședința a unuia dintre cei doi membri care vor să colaboreze.

Sigur, internaționalizarea unei companii românești este un lucru foarte bun, dar aceasta înseamnă imagine, profit pentru compania care se internaționalizează, venituri încasate la bugetul statului. Ce a adus nou această subsidiară, ce tip de contracte sunt posibile prin înființarea ei și care înainte de înființare nu erau posibile? Lipsa de transparență în ceea ce privește activitatea Poștei Române SRL din Chișinău ridică întrebări referitoare la motivul real al înființării acesteia.

Poșta Română SRL este administrată de Robu Vasile-Dan, numit, spun sursele noastre din CNPR, la recomandarea lui Radu Ionel Ursanu, director Sucursala Regională Iași, călcat lunile trecute de DNA.

Potrivit Notei nr.101.11/383/31.01.2023, Valentin Ștefan pompează, sub formă de împrumut, în jur de 30.000 de euro în Poșta Română SRL, pentru plata chiriei sediului și a serviciilor de întreținere, în conditiile în care această entitate nu a realizat niciun venit până în prezent, care să fie vizibil public.

La 8 luni de la înființare, prezentată ca o veritabilă sursă de venit pentru CNPR, prin serviciile și produsele pe care le poate oferi datorită tehnologizării moderne a Fabricii de Timbre din cursul anului trecut, Poșta Română SRL nu are declarat, la ora aceasta, niciun profit.

Din sursele noastre, în prezent, pare să fie o efervescență în identificarea rapidă a unei activități care să justifice existența filialei din Chișinău. Numai că, spun aceste surse, ar exista o problemă. În graba lui de a înființa Poșta Română SRL, companie care consumă bani frumoși ai Poștei Române, Valentin Ștefan nu a luat în calcul că Republica Moldova nu este membru al Uniunii Europene. Astfel, un manager care a învățat și muncit în democrația americană și, teoretic, ar trebui să cunoască foarte bine mecanismele comerciale, economice și financiare ale economiei de piață, a fost extrem de surprins de faptul că, Republica Moldova, nefiind în UE, orice potențială activitate operațională necesită prezența vămii, atât în România, cât și în Moldova. Sursele noastre spun că Vama Română nu pare deloc interesată de proiecte și acțiuni fanteziste. Practica a demonstrat că echipa PACT de la Poșta Română, în frunte cu Valentin Ștefan produce proiecte care doar atrag atenția presei în momnetul lansării, apoi, se așterne praful pe proiect sau se dovedește ineficient și este închis. Ca exemple:
– colaborarea cu Auchan de la Pitești, de vânzare a unor produse în oficiile poștale.
– cumpărarea și montarea a două cutii poștale digitale dintr-un număr de 3.000, despre care sursele noastre spun că nu aveau și soft-ul corect.
– instalarea primului ghișeu poștal digital, cu surle și trâmbițe, în prezența ministrului Burduja, ghiseu care s-a blocat în primul moment al demonstrației.
– cumpărarea bicicletelor electrice despre care sunt acuze, din partea poștașilor, că stau nefolosite în diverse depozite.
– parteneriatele cu woot.ro, coleteonline.ro, eBay.

Exemplele pot continua. Despre toate aceste proiecte lansate cu surle și trâmbițe, nu s-a mai auzit nimic. O tăcere totală în ceea ce privește profitabilitatea, eficacitatea și continuarea lor.

Întorcându-ne la subsidiara din Republica Moldova, conform surselor noastre, în Planul de afaceri al Poștei Române SRL, ultima versiune, se estimează că la finalul anul 2023, filiala va avea o datorie financiară față de compania care a înființat-o, Poșta Română, de 134.440 euro, reprezentând o îndatorare de 26,89 ori mai mare decât capitalul social.
În același Plan de afaceri se estimează că până la 31 decembrie 2025, filiala inființată pe o scadere drastică de profit net de Valentin Ștefan, în Republica Moldova, va avea o datorie financiară față de compania de stat Poșta Română de 194 356 euro, reprezentând o îndatorare de 38,91 ori mai mare decât capitalul social.

Totodată, se estimează că în cursul anului 2023, Poșta Română SRL, filiala de la Chișinău, nu va rambursa Companiei Naționale Poșta Română absolut nimic, iar până la 31 decembrie 2025 va rambursa infima sumă de 15.900 euro.

Cunoscând situația economică, financiară și socială a Poștei Române -unde Valentin Ștefan, sub umbrela unei eficientizări și modernizări operează concedieri de sute de angajați, reorganizări și transformări de oficii poștale în ghișee poștale și agenții poștale, care vor genera creșteri ale volumului de muncă la aceleași salarii sau poate chiar mai mici, în condițiile în care poștașii sunt plătiți la nivelul minim pe economie, iar compania merge dintr-un scandal în altul din cauza managementului haotic impus de acesta și echipa din PACT pe care a adus-o la conducerea Poștei, îndepărtând vechii directori- apar câteva întrebări referitoare la oportunitatea, rolul și scopul înființării subsidiarei de la Chișinău.

Ce firmă din România este tolerată să nu producă niciun profit, și, pe cale de consecință, venituri pentru bugetul statului timp de 3 ani și, periodic, să se pompeze bani serioși strict pentru acoperirea cheltuielilor cu chirie, utilități și salarii?

Cum este posibil ca statul român să accepte să cheltuiască bani pe care nu se știe dacă, cum și când îi va recupera?

Cum a permis Consiliul de Administrație al Poștei Române scurgerea periodică și constantă de fonduri importante pentru companie către o societate comercială care nu produce, la 8 luni de la înființare, venituri și profit?

Al cui este sediul în care își desfăsoară activitatea Poșta Română SRL? Cine sunt angajații acestei filiale? Ce naționalitate au? Cine le plătește cheltuielile cu domiciliul, în condițiile în care aceștia nu au cetățenia Republicii Moldova și domiciliul de reședință în Chișinău?

Oare numai analiștilor noștri această situație le ridică semne de întrebare sau a intrat și în atenția instituțiilor abilitate, precum DNA și Curtea de Conturi? De altfel, se știe că DNA are în lucru o investigație la Poșta Română, inițiată anul trecut, în luna august, și continuată printr-o vizită inopinată anul acesta, în luna mai, care s-a lăsat cu distrugerea unui impresionant volum de documente și blocarea ghenelor din companie, evenimente despre care presa a scris la vremea respectivă. Nu este exclus ca DNA să mai facă astfel de descinderi și în viitorul apropiat la Poșta Română, scrie psnews.ro