Manifestare legionară la mormântul preotului Ilie Lăcătușu, canonizat de BOR. Participanții au afișat simboluri interzise prin lege
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/07/LGIO-WhatsApp-Image-2025-07-22-at-11.50.55-e1753177274477-1024x500-1.jpeg)
Marți, la cimitirul Giulești din Capitală, zeci de persoane au participat la o manifestare de comemorare a preotului Ilie Lăcătușu, recent canonizat de Biserica Ortodoxă Română. Evenimentul a avut caracter legionar, unii dintre participanți afișând steaguri și însemne ale Mișcării Legionare, interzise prin lege în România din 2002. Este a doua oară când ziua prăznuirii preotului adună simpatizanți ai curentului fascist.
Ilie Lăcătuşu, canonizat de BOR deşi avea viziuni legionare
Printre participanți s-au aflat și membri ai Frăției Ortodoxe, una dintre cele mai active organizații neolegionare din România, potrivit imaginilor prezentat de Antena 3 CNN. Unii purtau tricouri cu numele acestei asociații, deși promovarea simbolurilor fasciste este incriminată de legea OUG 31/2002. În 2024, Parlamentul a votat înăsprirea sancțiunilor pentru astfel de fapte, pedepsele ajungând până la 10 ani de închisoare. Legea a fost contestată de președintele Nicușor Dan la Curtea Constituțională, dar CCR a respins sesizarea cu unanimitate.
Canonizarea lui Ilie Lăcătușu, anunțată în 2023 pe site-ul Basilica.ro, a fost criticată de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”. Potrivit INSHR-EW, preotul a fost lider de cuib legionar, a participat la rebeliunea din 1941 și a fost misionar în Transnistria în timpul administrației românești, când au avut loc deportări și masacre ale evreilor.
„A întocmit liste cu adversari ai Mișcării Legionare ce urmau să fie executați după preluarea puterii”, nota institutul.
În ciuda acestor informații, Biserica Ortodoxă nu a renunțat la canonizare, iar imaginea lui Ilie Lăcătușu a fost inclusă în mozaicul Mănăstirii Văcăreștii Noi din Constanța, ridicată la inițiativa arhiepiscopului Teodosie, într-un spațiu identificat drept nucleu neolegionar.
Toleranță față de extremismul legionar, o problemă recurentă
Manifestarea de marți reflectă lipsa de aplicare consecventă a legislației care interzice apologia fascismului și a mișcărilor extremiste. OUG 31/2002, consolidată în 2015, a fost ignorată sistematic de autorități timp de peste două decenii. În ultimii ani, promovarea publică a figurilor legionare, ridicarea de monumente și discursul antisemit au cunoscut o creștere semnificativă.
Istoricul Florin Anghel a explicat, citat de info-sud-est.ro, că această toleranță vine din perioada postdecembristă, când propaganda regimului Ceaușescu a prezentat legionari și lideri ai regimului Antonescu drept eroi anticomuniști. După 1990, imaginea Mișcării Legionare a fost reabilitată în spațiul public, iar educația și justiția au contribuit la relativizarea crimelor comise în perioada interbelică și în timpul Holocaustului.
Deși este vorba despre o încălcare a legii în spațiul public, Biserica Ortodoxă Română nu a avut nicio reacție oficială față de manifestările cu caracter legionar de la mormântul părintelui Ilie Lăcătușu. Nici autoritățile nu au intervenit pentru a opri sau sancționa afișarea simbolurilor fasciste.