Schimbare majoră pentru Facebook și Instagram din toamnă, în Europa: decizie radicală înainte de noile reglementări UE

Meta, compania-mamă a platformelor Facebook și Instagram, a anunțat vineri că va interzice publicitatea politică plătită în Uniunea Europeană, începând din luna octombrie. Decizia survine în contextul în care noile reglementări europene privind transparența în campaniile digitale urmează să intre în vigoare și impun cerințe stricte platformelor online, scrie Puterea Financiară.

Măsura, anunțată oficial printr-un comunicat citat de Financial Times, vizează toate reclamele asociate temelor „politice, electorale și sociale”, difuzate contra cost. În schimb, Meta precizează că utilizatorii individuali și candidații pot continua să posteze gratuit și să dezbată subiecte politice pe platformele sale.

De ce spune Meta „nu” noilor reguli

Meta invocă dificultăți operaționale și lipsa clarității juridice ca motive principale pentru decizia sa. Compania susține că Regulamentul european privind transparența și direcționarea publicității politice nu poate fi aplicat în mod eficient în practică. În viziunea Meta, normele introduc „provocări operaționale semnificative și incertitudini juridice”, ceea ce o determină să elimine complet reclamele politice plătite din spațiul european.

În ciuda acestei poziții, gigantul tech afirmă că sprijină ideea generală a transparenței și a implicării civice prin mijloace digitale:

13:42 • TEHNOLOGIE

Isterie pe Facebook. Românii nu vor să le fie furate datele şi nu se tem să spună asta

11:59 • TEHNOLOGIE

Meta sparge barierele tehnologiei. Testează o brățară care „simte” mișcarea înainte să se întâmple

„Continuăm să credem că publicitatea politică online este esențială pentru politica modernă — le oferă cetățenilor acces la informații relevante despre reprezentanții lor și le asigură candidaților o modalitate eficientă de a-și atinge electoratul.”

Un nou conflict între Big Tech și Bruxelles

Decizia Meta reflectă tensiunile crescânde dintre marile platforme tehnologice americane și autoritățile europene, care impun un cadru tot mai strict pentru mediul digital. Reglementările UE, precum Actul pentru Piețe Digitale (DMA) și Actul pentru Servicii Digitale (DSA), au fost deja contestate de companii precum Apple, Amazon sau Meta. Iar retragerea publicității politice este percepută de analiști ca o mișcare de protest, dar și o formă de evitare a sancțiunilor.

De altfel, Meta nu este singura care a reacționat astfel. Google a anunțat, încă din 2024, că va opri temporar publicitatea politică în Europa pe fondul aceleiași legislații.

Compania critică regimul de reglementare european, susținând că acesta limitează libertatea comercială și reduce opțiunile pentru utilizatori:

„Vedem din nou cum regimul de reglementare din Europa elimină efectiv produse și servicii populare de pe piață, reducând astfel opțiunile și concurența.”

Tensiuni și pe tema AI: Meta refuză să semneze Codul de bune practici

Pe lângă disputa privind publicitatea politică, Meta se află în conflict și cu Comisia Europeană în privința reglementării inteligenței artificiale. În luna iulie, compania a refuzat să adere la Codul de bune practici elaborat de UE în contextul viitorului AI Act, invocând din nou „incertitudini juridice” și lipsa unui cadru clar.

Contrastul este evident în raport cu alți actori din industrie, precum OpenAI și Anthropic, care au acceptat să colaboreze cu Bruxelles-ul pentru implementarea normelor.

Comisia Europeană investighează conformitatea Meta

Între timp, oficialii europeni au deschis mai multe investigații pentru a verifica dacă Meta respectă legislația digitală deja adoptată. Autoritățile analizează dacă Facebook și Instagram încalcă prevederile DMA și DSA, pilonii centrali ai arhitecturii de reglementare a internetului în UE.

În paralel, aplicarea completă a Regulamentului privind transparența publicității politice este așteptată din octombrie 2025. Autoritățile europene susțin că măsurile adoptate sunt esențiale pentru a combate dezinformarea, a preveni influențele externe în alegeri și a proteja datele personale ale cetățenilor europeni.