Cât cheltuiești în plus, în mod real, din cauza deficitului bugetar- cu Miklós Zoltán (UDMR)

Miklós Zoltán, deputat și vice lider al Grupului UDMR din Parlamentul României, invitat la Dialogurile Puterii, a explicat de ce un deficit bugetar, așa cum arată el acum și care este problema acută din prezent a economiei românești ne afectează mai mult decât resimțim. Politicianul maghiar arată cum, în mod real, cu un deficit de 9%, românii cheltuiesc, de fapt, 130 lei la un venit de 100 de lei.

„Această problemă, în cazul României a apărut în 2019, când am avut un deficit în jur de 4,5% și s-a declanșat procedura de deficit excesiv împotriva României, singura țară de altfel din Uniunea Europeană împotriva căreia s-a declanșat un asemenea mecanism în 2020″.

(VIDEO) Urmăriți unul dintre cele mai simplu și clar explicat dialog despre economia românească a acestor zile.

20:16, 30.05.2025 • POLITICĂ

UDMR refuză rotativa guvernamentală. Ce plan au liderii politici pentru viitorul premier

15:55, 28.05.2025 • POLITICĂ

Kelemen Hunor dezvăluie discuţiile cu Nicuşor Dan: „Am susținut că este nevoie de o guvernare majoritară”

„Urmare a deficitului din 2019, a venit COVID și știm ce s-a întâmplat. Am avut un deficit undeva la aproape 10% și de acolo ar fi trebuit să venim cu pe o traiectorie de creștere sau de scădere a acestui deficit, însă a mai venit și războiul, problemele pe piața energetică și nu numai, și apoi au urmat acești 2 ani în care am avut foarte multe alegeri”.

Zoltan amintește de ordonanța trenuleț care nu a făcut altceva decât să accentueze problema deficitului bugetar.

„Acum, practic suntem acolo unde suntem, undeva la 9% și de aici trebuie noi iarăși să ne apucăm și să prioritizăm ca timp de 7 ani, până în 2031, conform angajamentului pe care l-am asumat cu Comisia Europeană, să ajungem undeva la sub 3% așa cum sunt acele criterii pe care ar trebui să le respectăm. Nu este deloc ușor, mai ales în situația în care, nu știu, ordonanța trenuleț, de exemplu, care a fost dată în decembrie 2024, n-a făcut altceva decât să stopeze creșterea cheltuielilor”.

Miklós Zoltan menționează faptul că nu au existat măsuri foarte semnificative pentru scăderea deficitului și atunci, în momentul de față putem vorbi doar de o stagnare. s-au stopat cheltuielile, s-au mai indexat pensiile, s-au stopat angajările în sectorul de stat, s-au înghețat salariile în aparatul de stat, etc.

Deficitul de 9%. Calculul corect, raportat la PIB

Liderul UDMR mai spune că în ultimii ani nu am făcut altceva decât să evităm creșterea în viitor a cheltuielilor, astfel încât să nu fie și mai mare deficitul.

„Este un lucru de spus și eu spun de fiecare dată, pentru că oamenii nu înțeleg ce înseamnă un deficit de 9%  Oamenii au tendința să creadă că la 100 lei venituri cheltuim 109 lei și că asta înseamnă deficit de 9%. Nu, deficitul se calculează la PIB-ul țării, PIB-ul țării este de trei ori cât este bugetul țării. Deci atunci când noi spunem că deficitul este de 9% raportat rapid la bugetul total al țării, trebuie să înmulțim cu trei”.

Românii, în mod real, la 100 lei venituri cheltuiesc 130 lei

„Deci noi la 100 lei venituri cheltuim 128 lei, ceva de genul 130 lei. Deci raportat la la buget, este de aproape 30%. De aici pornim noi, lucru total  nesustenabil și foarte greu de finanțat. Pentru acest minus de aproape 30 lei raportat la 100 lei venituri, noi trebuie să obținem surse de finanțare care sunt împrumuturile pe care le luăm”.

În prezent, împrumuturile sunt scumpe din cauza inflației și din cauza ratingului de țară.

„Finanțările sunt scumpe, avem nevoie de măsuri serioase, avem nevoie de restabilirea credibilității, astfel încât finanțarea acestui deficit și inclusiv refinanțare acelor împrumuturi care ajung la scadență și pe care n-avem de unde să le rambursăm, trebuie să le refinanțăm”, conchide deputatul UDMR.

Datele Eurostat arată că în 2024, în zona euro, cheltuielile guvernamentale au fost echivalente cu 49,6% din PIB, iar veniturile au reprezentat doar 46,5%. În cazul Uniunii Europene, proporțiile sunt similare: 49,2% cheltuieli și 46% venituri. Acest dezechilibru generalizat explică de ce multe state încă înregistrează deficite, însă România se abate clar de la această tendință moderată, amplificând riscul unei crize bugetare interne.

În cazul țării noastre, cheltuielile guvernamentale sunt disproporționat de mari în raport cu veniturile încasate, iar lipsa unor măsuri de eficientizare fiscală sau de reducere a risipei publice accentuează pericolul unui colaps financiar pe termen lung.

România, la mijloc în topul datoriei, dar cu o viteză alarmantă de creștere

Deși nu se află printre cele mai îndatorate țări, România se apropie rapid de zona de risc. Țări precum Estonia (23,6%) și Bulgaria (24,1%) reușesc să mențină un nivel extrem de scăzut al datoriei publice, în timp ce Grecia (153,6%) și Italia (135,3%) rămân cele mai expuse, dar și cele cu o experiență mai vastă în gestionarea crizelor fiscale.