Miliarde pe hârtie, sacrificii în realitate: bugetul pentru 2026 mizează totul pe investiții europene și austeritate socială
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a prezentat astăzi, în conferință de presă, principalele obiective ale bugetului pentru 2026. Oficialul a vorbit despre un buget axat pe investiții și consolidare fiscală, cu o alocare totală de peste 100 de miliarde de lei și investiții estimate la peste 20 de miliarde de euro. Prezentarea a inclus proiecții privind creșterea economică și deficitul bugetar. Analiza datelor disponibile arată ce elemente pot fi considerate realiste și care ridică semne de întrebare.
Bugetul de investiții pentru 2026
Alexandru Nazare a menționat următoarele alocări pentru investiții: 10 miliarde de euro din PNRR, dintre care 7 miliarde sub formă de granturi; 5 miliarde de euro din fonduri de coeziune; 5 miliarde de euro din fonduri europene pentru agricultură. Totalul depășește 20 de miliarde de euro.
Datele preliminare pentru 2025 arată că investițiile totale au ajuns la 137 de miliarde de lei, cu o creștere de 15% față de 2024. Această creștere provine în mare parte din fonduri europene, în timp ce investițiile guvernamentale proprii au fost estimate la aproximativ 60–70 de miliarde de lei. În 2024, România cheltuia anual circa 100 de miliarde de lei pe investiții. Creșterea la 137 de miliarde de lei este vizibilă, dar depinde de absorbția fondurilor europene, care a avut în trecut întârzieri și variabilitate.
Deficitul bugetar și execuția pentru 2025
Ministrul a indicat un deficit cash de 7,7% din PIB pentru 2025, sub ținta oficială de 8,4%. Datele preliminare Profit.ro calculează deficitul cash la 7,65% din PIB, adică aproximativ 145 de miliarde de lei. În termeni ESA, standardul european, deficitul a atins 9,3% din PIB, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană.
Diferența dintre deficitul cash și ESA, de circa 1,5–1,6 puncte procentuale, arată că imaginea transmisă oficial este mai favorabilă decât realitatea europeană. Reducerea deficitului cash provine din mutarea proiectelor PNRR între granturi și împrumuturi, amânări la plăți, tăieri de cheltuieli și creșteri de taxe la finalul anului. Populația și mediul de afaceri au suportat majoritatea costurilor acestor ajustări fiscale, ceea ce indică că succesul pe hârtie are un cost social.
Pentru 2026, ținta de deficit se situează între 6% și 6,5% din PIB.
Prognoza de creștere economică
Ministrul Nazare estimează o creștere a PIB de 1% în 2026, cu un PIB nominal de circa 2.045 miliarde de lei (aproximativ 415 miliarde euro).
Comparativ, România a înregistrat creșteri de 4–5% înainte de crize și de până la 3% în 2023. Bugetul 2026 nu prevede mecanisme care să stimuleze semnificativ economia internă, iar efectul asupra consumului și investițiilor private este limitat.
Credibilitatea și mesajul către piețe
Ministrul a insistat asupra ideii că reducerea deficitului și ajustarea fiscală transmit un mesaj de credibilitate către piețe și agențiile de rating.
Deficitul ESA rămâne însă peste 8%, iar deficitul cash a fost obținut prin tăieri de cheltuieli și amânări la plăți. Credibilitatea pentru piețe depinde de implementarea măsurilor și de percepția Comisiei Europene asupra sustenabilității deficitului. Dobânzile la care se împrumută statul ar putea scădea, dar acest efect depinde și de contextul economic global.
Fonduri europene și PNRR
Ministrul a explicat că renegocierea PNRR a permis economii și scăderea deficitului. Mutarea proiectelor între granturi și împrumuturi reduce deficitul cash, dar nu adaugă venituri suplimentare la bugetul național și nu generează creștere economică autonomă. Dependența de fondurile europene rămâne o vulnerabilitate structurală pentru execuția bugetară.
Deficitul și ajustările fiscale pentru 2026
Ținta de deficit 2026, între 6% și 6,5%, presupune continuarea măsurilor fiscale restrictive, limitarea cheltuielilor și menținerea unor politici care pot afecta consumul și investițiile private. În contextul unei creșteri economice limitate, menținerea echilibrului între stabilitate fiscală și dezvoltare economică este un element esențial pentru sustenabilitatea bugetului.
Rezumat numeric
| Aspect | Declarație Nazare | Realitate / Context critic |
| Investiții 2026 | >20 mld. euro | Depind de absorbția fondurilor europene; investiții naționale mult mai mici |
| Creștere economică | 1% | Limitată; bugetul nu stimulează semnificativ economia |
| Deficit cash 2025 | 7,7% din PIB | Corecție de 0,7 pp față de ținta de 8,4%; ESA real 9,3% |
| Reducerea deficitului | Economii PNRR, tăieri de cheltuieli, venituri | Costuri sociale și economice reale |
| Credibilitate piețe | Ajustare fiscală + renegocieri PNRR | Parțial reală; depinde de implementare și deficit ESA |
Prin urmare, bBugetul 2026 se concentrează pe investiții și consolidarea fiscală, dar cifrele arată că succesul se bazează pe fonduri europene și pe măsuri care afectează populația și mediul de afaceri. Creșterea economică estimată este limitată, iar deficitul ESA rămâne cel mai ridicat din Uniunea Europeană.