Ministerul Educației lansează „școala verde”. Ce presupune noul concept și care sunt criteriile de încadrare

O rețea-pilot de „școli verzi”, prietenoase cu mediul și care să își produc chiar o parte din utilități, este ultima propunere a Ministerului Educației. Unitățile care se încadrează în criteriile de catalogarea vor avea parte de sprijin atât din partea fondurilor europene cât și al autorităților locale.

Conform unui Ordin semnat astăzi de ministrul Sorin Cîmpeanu, a fost aprobată Metodologia-cadru privind organizarea și funcționarea „școlilor verzi”.

Conceptul desemnează profilul unei unități de învățământ care economisește resurse, generează energie electrică proprie și folosește tehnologii ce reduc emisiile de gaze cu efect de seră (pompe de căldură, autobuze electrice încărcate cu energie electrică produsă din panouri solare fotovoltaice etc.).

„Școlile verzi” reduc consumul de energie și apă, de combustibili fosili, colectează separat deșeurile și protejează mediul ambiant. În plus, protejează sănătatea elevilor și a profesorilor prin asigurarea unui mediu interior curat și sănătos, precum și prin furnizarea de programe și servicii pentru o bună nutriție și activitate fizică.

Ministerul recunoaște faptul că în România există, la momentul actual, școli cu elemente „verzi”, implementate prin investiții ale autorităților locale (sisteme de izolație termică, ventilație, de iluminare, de colectare selectivă ș.a), școli certificate eco sau green, cu accent pus pe managementul mediului, școli circulare care aplică conceptul de economie circulară la nivel de microstructură, prin utilizarea resurselor naturale, reducerea pierderilor și a costurilor, colectarea separată, promovând astfel educația pentru dezvoltare durabilă la toate nivelurile de învățământ, inclusiv în cadrul contextelor de învățare nonformală.

Cum se obține certificarea

Pentru dobândirea statutului de „școală verde”, unitatea de învățământ preuniversitar trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

a) infrastructură reabilitată/ renovată/ modernizată sau nouă, conform normativelor specifice și premiselor stabilite la art. 23;

b) integrarea în curriculumul și în activitățile extrașcolare ale unității de învățământ a elementelor de educație pentru dezvoltare durabilă/educație ecologică;

c) includerea, în documentele manageriale ale școlii și în practicile asociate, a unor măsuri care să reflecte accentul pus pe aspectul „verde” al școlii, inclusiv din perspectiva digitalizării proceselor și conținuturilor;

d) deschiderea școlii față de comunitate, inclusiv prin dezvoltarea de parteneriate/ colaborări/ cooperări cu actorii relevanți ai comunității, pe zona de protecție a mediului și de dezvoltare sustenabilă.

Unitățile de învățământ care își afirmă intenția de a dobândi statutul de „școală verde”, prin includerea în activitatea lor curentă a elementelor din prezenta metodologie, vor fi selectate în

vederea certificării ca „școli verzi”, în funcție de criterii stabilite în cadrul de referință. Se va ține cont și de disponibilitatea școlii și a autorității locale pentru a continua și susține parcursul către o „școală verde”, de repartizarea echitabilă geografic și pe medii de rezidență, de numărul de elevi, de nivelul de poluare al comunității din care provine unitatea de învățământ, de experiența anterioară în implementarea/derularea unor proiecte, de alte activități de mediu etc.

Ministerul Educației promite că, până la sfârșitul anului 2025, se va operaționaliza o rețea de „școli verzi”, repartizate echitabil la nivel teritorial, inclusiv pe criteriul reprezentării în mediul rural-urban.

Școlile vor putea solicita certificarea pentru a primi statutul de „școală verde”, urmând să facă dovada respectării unor criterii aferente celor patru componente prezentate, ținând cont de următoarele aspecte: sănătatea și calitatea mediului interior, economia circulară și conservarea resurselor, performanța energeticǎ, optimizarea consumului de apǎ, biodiversitatea, transportul sustenabil, curiculumul, managementul, parteneriatele ș.a.

Cât privește finanțarea, aceasta ar putea fi asigurată prin Programul național de redresare și reziliență (PNRR), fiind propusă deja construirea și dezvoltarea unei rețele-pilot de „școli verzi”, precum și reabilitarea unor unități de învățământ și construcția altora noi, în conformitate cu conceptul de „școală verde”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Mai multe articole...