Ministerul Mediului, semnal de alarmă. Drumul forestier din Pădurea Băneasa nu respectă condițiile legale

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a finalizat raportul Corpului de Control privind drumul forestier din Pădurea Băneasa, utilizat pentru acces auto către zona Greenfield. Documentul relevă nereguli majore legate de extinderea drumului, lipsa documentațiilor legale și efectuarea unor lucrări pe un tronson care nu respectă condițiile impuse de legislația în vigoare.

Verificări asupra contractului de peaj și a lucrărilor executate

Controlul dispus de Ministerul Mediului a vizat legalitatea contractului de drept de uz, prin care a fost permis accesul autovehiculelor pe drumul forestier din Pădurea Băneasa. Verificările au fost realizate la Direcția Silvică Ilfov și au analizat atât modul de încheiere și derulare a contractului, cât și lucrările de reparații și întreținere efectuate asupra drumului forestier FE002.

Raportul Corpului de Control include concluzii privind aspectele juridice, tehnice și financiar-contabile ale proiectului, precum și modul în care instituția a fost reprezentată în instanță în litigiile generate de acest subiect.

Prelungirea drumului forestier, realizată fără bază legală

Potrivit raportului, analiza documentelor amenajistice aferente perioadei 2020–2029 a scos la iveală faptul că lungimea drumului forestier FE002 a fost modificată prin includerea unui tronson suplimentar de aproximativ 0,72 kilometri, situat între borna silvică numărul 22 și borna silvică numărul 23.

19:03, 08.12.2025 • POLITICĂ

Haos în Parlament după moțiunea împotriva ministrului Mediului: scandal, acuzații și replici tăioase Strigăte de „Demisia!” și tensiuni majore în plen

Această modificare a fost realizată fără documentația legală necesară privind schimbarea categoriei de folosință a terenului, fără proiect tehnic și fără aprobările prevăzute de legislația în vigoare pentru proiectarea și construirea drumurilor forestiere.

În lipsa acestor elemente, Ministerul Mediului concluzionează că tronsonul respectiv nu poate fi încadrat ca drum forestier realizat în condițiile legii.

„Din analiza documentelor amenajistice succesive şi a actelor puse la dispoziţie de entitatea verificată a rezultat că, în cadrul amenajamentului silvic aferent perioadei 2020-2029, lungimea drumului forestier FE002 a fost modificată prin includerea unui tronson suplimentar de aproximativ 0,72 km, corespunzător segmentului dintre borna silvică nr. 22 şi borna silvică nr. 23. Această prelungire a fost operată fără existenţa documentaţiei legale privind schimbarea categoriei de folosinţă, fără proiect tehnic şi fără aprobările prevăzute de legislaţia în vigoare pentru proiectarea şi construirea drumurilor forestiere. În lipsa acestor elemente, tronsonul respectiv nu poate fi considerat drum forestier realizat în condiţiile legii”, se arată în comunicatul ministerului.

Lucrări de reparații efectuate și pe segmentul nelegal

Raportul mai arată că lucrările de reparații și întreținere au fost contractate și executate pentru întreaga lungime a drumului, incluzând și tronsonul realizat fără bază legală. În urma verificărilor financiar-contabile, a fost identificat un prejudiciu rezultat din includerea acestui segment în deconturile efectuate.

De asemenea, s-a constatat că tema de proiectare pentru obiectivul „Reabilitare drum forestier FE002” nu a fost aprobată de conducerea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, deși lucrările au fost realizate, iar plățile au fost efectuate.

Controlul efectuat în teren a confirmat existența fizică a tronsonului suprapus peste linia parcelară, precum și montarea de bariere de acces auto la capetele drumului forestier.

Totodată, au fost identificate construcții și amenajări realizate fără aprobări legale în alte unități amenajistice din zonă. Raportul notează și faptul că drumul este tranzitat periodic de autovehicule, deși drumurile forestiere au, potrivit legii, regim de căi de transport tehnologic, de utilitate privată, închise circulației publice, cu excepțiile strict prevăzute de legislație.

„Verificările efectuate în teren au confirmat existenţa fizică a tronsonului suprapus peste linia parcelară, precum şi montarea de bariere de acces auto la capetele drumului. De asemenea, au fost identificate construcţii şi amenajări realizate fără aprobări legale în alte unităţi amenajistice din zonă. S-a constatat că drumul este tranzitat periodic de autovehicule, deşi regimul juridic al drumurilor auto forestiere este cel de căi de transport tehnologic, de utilitate privată, închise circulaţiei publice, cu excepţiile strict prevăzute de lege”, mai precizează ministerul.

Încălcări ale Codului silvic și măsuri propuse

Din punct de vedere normativ, Corpul de Control a identificat încălcări ale Codului silvic și ale normelor tehnice privind schimbarea categoriei de folosință și proiectarea drumurilor forestiere. Raportul subliniază că extinderea sau construirea unui drum forestier este permisă doar pe baza unei documentații tehnico-economice complete și cu aprobările legale necesare.

În cazul tronsonului suplimentar al drumului FE002, aceste condiții nu au fost îndeplinite.

„Având în vedere constatările efectuate, a fost propusă corectarea prevederilor din amenajamentul silvic şi din hărţile amenajistice aferente, readucerea terenului forestier la starea iniţială pe segmentul realizat fără bază legală, recuperarea integrală a prejudiciului constatat şi sesizarea instanţelor pentru anularea contractului de peaj. MMAP reafirmă că administrarea fondului forestier naţional trebuie realizată strict în conformitate cu legea, iar orice intervenţie asupra infrastructurii forestiere trebuie fundamentată tehnic şi aprobată în condiţiile prevăzute de cadrul normativ în vigoare”, arată reprezentanții Ministerului Mediului.

Societatea civilă a cerut rezilierea contractului

Subiectul a generat reacții și din partea societății civile. În septembrie anul trecut, mai multe ONG-uri, grupuri civice și cetățeni au solicitat directorului general al Romsilva, Jean Vișan, rezilierea contractului care permite traficul auto pe drumul forestier din Pădurea Băneasa.

Directorul executiv al Fundației Centura Verde, Ciprian Gălușcă, a declarat atunci că Pădurea Băneasa reprezintă poarta de intrare a bucureștenilor în Centura Verde București–Ilfov și ar trebui protejată de poluare.

„Pădurea Băneasa este poarta de intrare a bucureştenilor în Centura Verde Bucureşti-Ilfov, la pas sau cu bicicleta, şi trebuie să rămână un spaţiu natural ferit de praf, claxoane şi gaze de eşapament”, a afirmat Ciprian Gălușcă.

La rândul său, Dan Bărbulescu, director executiv al Asociației Parcul Natural București, a avertizat că lipsa unei intervenții rapide ar putea avea consecințe grave asupra ecosistemului.

„Dacă nu se intervine rapid pentru stoparea traficului auto în pădure, vom asista în cele din urmă la degradarea şi pierderea pădurii”, a declarat acesta.