Ministru, afirmaţie şocantă: România nu mai este de ani buni un mare producător de energie

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a făcut o declaraţie surprinzătoare care confirmă o realitate ignorată sau ascunsă mult timp: România nu mai este, de ani buni, un mare producător de energie.

Burduja: România nu mai este un mare producător de energie

Burduja subliniază, într-o postare pe Facebook, că România nu reuşeşte să-şi acopere vârfurile de consum din producţia proprie şi că este nevoită să apeleze constant la importuri scumpe, ceea ce afectează direct economia şi consumatorii.

El mai arată că, între 2009 şi 2022, România a pierdut masiv din capacitatea sa de producţie energetică, prin dezafectarea unor grupuri funcţionale ce totalizau 7000 MW, adică echivalentul a zece reactoare nucleare precum cele de la Cernavodă. Aceste unităţi, în mare parte pe cărbune şi gaz, asigurau producţia în bandă, esenţială pentru stabilitatea sistemului energetic.

Ministrul afirmă că această pierdere nu poate fi compensată într-un an sau doi, ci într-o perioadă de minimum patru-cinci ani, în condiţiile în care reconstrucţia infrastructurii energetice necesită timp, bani şi voinţă politică susţinută.

15:03 • ECONOMIE

Banca Mondială a început să calculeze sărăcia într-un mod nou

09:43, 11.06.2025 • Energie

Se scumpește curentul de la 1 iulie! ANRE are grijă să ne liniștească

„România NU mai este de ani buni un mare producător de energie. De ani buni, nu ne acoperim vârfurile de consum din ceea ce producem, deci depindem de importuri scumpe. Această notă de plată a investiţiilor reduse din trecut o plătim astăzi”, a transmis Burduja.

El respinge ideea că vina ar aparţine exclusiv administraţiei actuale, spunând că degradarea sistemului energetic românesc a fost un proces lent şi constant, alimentat de lipsa de investiţii şi de decizii politice ezitante timp de două decenii.

Ministrul Energiei insistă că, spre deosebire de guvernele anterioare, în mandatul său nu a închis niciun grup de producţie energetică fără a adăuga capacităţi noi. Un exemplu în acest sens este finalizarea Grupului V de la Rovinari, pe lignit, cu o capacitate de 330 MW, un proiect a cărui construcţie a durat aproape un deceniu şi care risca să fie abandonat.

Mai mult, în 2023, România a reuşit să adauge în sistemul energetic naţional 1251 MW, mai mult decât în perioada 2016-2023 adunată. Această performanţă a fost posibilă datorită fondurilor europene şi investiţiilor private. Pentru 2025, obiectivul este de a adăuga peste 2500 MW noi, ceea ce ar marca un record al ultimelor decenii.

Burduja susţine că a fost deja atrasă o sumă record de 14 miliarde de euro în fonduri nerambursabile pentru investiţii în energie şi că, odată cu contractele semnate şi proiectele aflate în derulare, fiecare an de acum înainte va aduce o îmbunătăţire semnificativă a capacităţilor energetice ale României.

„Nu, nu putem repara în doi ani ceea ce s-a stricat în 20 de ani, dar suntem pe drumul cel bun. Fiecare MW nou înseamnă o Românie cu energie mai sigură şi mai ieftină”, a mai declarat ministrul.