Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, trage un semnal de alarmă: „Ni s-a livrat iluzia unei economii în avânt, dar realitatea este dură”

La doar câteva zile după ce a preluat oficial mandatul de ministru al Finanțelor, Alexandru Nazare a făcut publică o analiză dură a situației economice a României.

Am regăsit o economie vulnerabilizată

Fundamentele bugetare sunt mult mai fragile decât s-a prezentat anterior în spațiul public, iar optimismul afișat în anii trecuți a fost susținut de date nerealiste, arată noul ministru al Finanțelor, Alexandru Nazare.

„Prima săptămână de când am preluat, din nou, portofoliul Finanțelor. Ce am găsit și cum arată România astăzi, față de acum cinci ani – în perioada primului meu mandat? Am regăsit o economie vulnerabilizată în timp și o fundație bugetară tot mai instabilă. Ani la rând ni s-a spus că România crește. Ni s-a livrat iluzia unei economii în plin avânt, dar în realitate creșterea a fost împinsă în principal prin consum. S-au justificat astfel cheltuieli pe care, de fapt, nu ni le permiteam. Am uitat că nu cheltuiam banii noștri – ci, în cea mai mare parte, bani împrumutați.”, a transmis Nazare într-o postare publică.

El a subliniat că, în realitate, creșterea economică a fost întreținută artificial prin consum, în timp ce statul a continuat să cheltuiască bani împrumutați, justificând astfel cheltuieli peste posibilități.

Bugete construite pe estimări false și consecințe severe

Ministrul susține că bugetele anuale au fost construite pe estimări de venituri exagerate și cheltuieli intenționat subevaluate, ceea ce a generat un cerc vicios al deficitelor. În loc să se adopte măsuri de corecție în timp util, România a acumulat deficite bugetare anuale de peste 6% din PIB, cu vârfuri care au depășit 9%, în contradicție cu regula europeană de 3%.

06:48, 24.06.2025 • ECONOMIE

Profitul excesiv al băncilor, taxat de stat. De când s-ar putea aplica măsura

08:14, 06.06.2025 • ECONOMIE

Anunţ sumbru despre cât va dura austeritatea, în România: Ne aşteaptă minimum 18 luni, dacă nu mai mult, de perioadă dificilă

„Am întins plapuma mai mult decât ne permiteam, ignorând regulile jocului. Consecințele? Dobânzi mai mari la împrumuturi, încredere șubrezită, iar datoria publică s-a dublat. Și, cu toate acestea, ne-am comportat ca și când resursele ar fi inepuizabile. Am trăit pe datorie, pe banii – tot mai scumpi – ai altora, fără să ne preocupe cu adevărat cum generăm bani sănătoși, din interior. Cum creștem o economie competitivă, inovatoare, rezilientă, capabilă să susțină ritmul cheltuielilor publice,”, a declarat Alexandru Nazare, punctând că efectele se văd deja: dobânzi tot mai mari la credite, încredere scăzută din partea piețelor financiare și o datorie publică care aproape s-a dublat în ultimii ani.

România a trăit pe datorie: „Am uitat că nu cheltuim banii noștri”

În opinia ministrului, una dintre marile greșeli ale guvernelor anterioare a fost ignorarea surselor reale de venit sustenabil. „Am trăit pe banii altora, din ce în ce mai scumpi, fără să ne preocupe cum generăm venituri sănătoase din interiorul economiei”, a mai transmis oficialul. Lipsa unei strategii de dezvoltare economică bazate pe inovație, productivitate și competitivitate a agravat vulnerabilitățile structurale ale țării.

Nazare consideră că acest moment trebuie privit ca un punct zero în reformarea profundă a sistemului bugetar. El a atras atenția că orice plan realist trebuie să înceapă cu o întrebare fundamentală: ce poate colecta statul eficient și cât își permite să cheltuiască în mod responsabil?

„Astăzi, punctul critic de la care plecăm este clar: reconstrucția bugetului de stat pe baze solide. Avem o întrebare fundamentală de pus – și de asumat: ce putem colecta corect și eficient și, mai ales, cât ne permitem să cheltuim în mod realist? E momentul adevărului. Să ne privim în oglindă, să recunoaștem greșelile și să avem curajul schimbării. Este singura cale prin care România poate merge mai departe, cu demnitate și cu un model economic viabil, ”, a concluzionat Nazare.

El propune o reconstrucție a bugetului de stat pe baze realiste și sustenabile, punând accent pe colectarea eficientă a veniturilor și ajustarea cheltuielilor în funcție de resursele disponibile.