„Miracolul” din România care a uimit Ungaria. Autostrada din Transilvania, numită „realizare istorică” după Trianon

Un proiect de infrastructură din România a reușit să capteze atenția presei internaționale, fiind descris în termeni elogioși chiar de jurnaliștii din țara vecină. Autostrada care leagă inima Transilvaniei de granița cu Ungaria a devenit subiect de analiză la Budapesta, fiind catalogată drept un „miracol” și o realizare care, în urmă cu doar câțiva ani, părea de domeniul fantasticului. Publicația maghiară Mandiner dedică un amplu material evoluției infrastructurii românești, subliniind impactul major al noilor kilometri de asfalt.

Autostrada miroase a istorie

Jurnaliștii maghiari privesc această dezvoltare rutieră printr-o lentilă istorică profundă, făcând referire directă la momentul 1920. Din perspectiva presei de la Budapesta, finalizarea conexiunii rapide este percepută ca un eveniment de o importanță capitală.

„Din perspectiva presei maghiare acest lucru seamănă cu un eveniment istoric de senzație, de când a fost semnat Tratatul de la Trianon în 1920”, notează publicația Mandiner, care adaugă faptul că bucata de autostradă care acum leagă efectiv Transilvania de granița cu Ungaria este văzută ca un fel de „miracol rutier”.

12:07, 31.12.2025 • Transporturi

Record promis pe șantiere: până la 270 km de autostradă și drum de mare viteză în 2026

19:37, 28.12.2025 • Transporturi

Paradoxul A7: De ce succesul istoric din Moldova încetinește restul șantierelor din România

Comentariul jurnaliștilor de peste graniță este plin de emfază, aceștia afirmând că ceea ce părea imposibil timp de un secol s-a întâmplat în sfârșit: România a construit un drum rapid care conectează fizic și eficient Transilvania cu Ungaria. Această evoluție este prezentată ca un semn că „granițele istorice își regăsesc sensul” pe asfalt – nu pe hărți.

România anunță kilometri noi de autostradă

Entuziasmul vecinilor este alimentat și de cifrele oficiale comunicate de autoritățile de la București. Planurile Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) sunt urmărite cu interes.

„Cristian Pistol, directorul general al CNAIR, a anunțat planuri ambițioase, România va deschide 250 km de autostradă în 2026”, scrie Mandiner.hu, citând surse oficiale românești.

În mod specific, atenția se concentrează pe Autostrada Transilvania (A3). Tronsonul dintre Târgu Mureș și punctul de frontieră Borș se extinde, iar progresele sunt vizibile. Extinderea recentă cu încă 68 de kilometri face ca, în prezent, o secțiune de aproximativ 200 de kilometri să lege neîntrerupt Transilvania de Ungaria, facilitând nu doar transportul de mărfuri, ci și mobilitatea persoanelor.

De la hărți la realitate pe asfalt

Pentru presa maghiară, această schimbare de paradigmă în infrastructura românească depășește simpla utilitate economică. Mandiner descrie acest proiect drept un pas formalizat în direcția unei „conectări care trebuia făcută de mult”, o punte modernă peste o graniță care a separat comunități timp de decenii.

Publicația subliniază că dezvoltarea nu este doar utilitară pentru transport – ci are și o încărcătură simbolică – evocând idei despre granițe, identitate și legături istorice. Astfel, drumul de mare viteză devine un instrument prin care distanțele se comprimă, iar regiunea Transilvaniei este reconectată la fluxurile europene majore, un fapt considerat o „realizare istorică” ce ar fi fost de neconceput în urmă cu un secol.