Misiuni ascunse: Câte sute de rezerviști ai Apărării și MAI lucrează pentru firme private în zone de conflict?

Parlamentul României a primit răspunsuri oficiale la o interpelare adresată Ministerului Apărării Naționale și Ministerului Afacerilor Interne privind situația militarilor și polițiștilor care, după trecerea în rezervă, au încheiat contracte cu companii private de securitate în străinătate.

Deputatul Marius-Felix Bulearcă, membru în Comisia de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională, a solicitat clarificări legate de numărul, motivele trecerii în rezervă, starea medicală a acestora și măsurile luate pentru prevenirea unor astfel de situații, având în vedere implicațiile pentru securitatea națională.

Situația în Ministerul Apărării Naționale

Conform datelor comunicate oficial, în cadrul Ministerului Apărării Naționale sunt înregistrate 466 de cadre militare în rezervă care au semnat contracte cu firme private de securitate ce activează în afara țării.

Dintre aceștia:

• 7 militari au trecut în rezervă la împlinirea vârstei standard de pensionare,

• 2 militari s-au pensionat anticipat, în baza prevederilor legale,

• 28 au fost trecuți în rezervă ca urmare a clasificării „apt limitat” de către comisiile medico-militare,

• 7 au fost trecuți în rezervă după ce au fost declarați „inapt pentru serviciul militar”.

14:50, 03.06.2025 • POLITICĂ

Lui Marian Godină i s-a propus un post de Secretar de Stat. Ce a răspuns popularul polițist

16:55, 24.05.2025 • SOCIAL

IGSU a mobilizat resurse suplimentare pentru gestionarea efectelor fenomenelor meteorologice severe

De asemenea, a fost identificat un caz de militar trecut direct în retragere, clasat „inapt pentru serviciul militar cu scoatere din evidență”, însă fără diagnostice care să interzică activități fizice intense.

Legislația actuală prevede că militarii în rezervă nu mai ocupă funcții militare și nu mai au raporturi de serviciu cu Ministerul Apărării Naționale, ceea ce limitează aplicarea unor sancțiuni disciplinare după trecerea în rezervă.

Pentru prevenirea fenomenului, unitățile militare au organizat sesiuni de informare cu militarii în activitate privind riscurile implicate în participarea la activități de mercenariat, iar comandanții au încercat să prevină plecările prin discuții și verificarea temeiniciei solicitărilor de concediu fără plată.

Totodată, soldații și gradații profesioniști au fost informați că, dacă solicită rechemarea în activitate după participarea la activități de mercenariat, nu vor mai fi eligibili pentru autorizarea accesului la informații clasificate.

Situația în Ministerul Afacerilor Interne

Din verificările efectuate la Ministerul Afacerilor Interne, 69 de foste cadre, aflate în rezervă, au semnat contracte pentru prestarea unor servicii de contractori militari privați în misiuni externe.

Potrivit legislației, polițiștii trebuie să se prezinte la centrul militar local pentru a fi înregistrați ca rezerviști și dosarele acestora trebuie gestionate conform procedurilor interne.

Ministerul Afacerilor Interne continuă verificările pentru identificarea altor cazuri similare și ia măsuri legale atunci când este cazul.

Ministerele au răspuns greu

Interpelarea deputatului Bulearcă a fost motivată de preocupări privind securitatea națională și integritatea instituțiilor statului, precum și de lipsa unui răspuns prompt la o interpelare anterioară referitoare la relația mercenarilor români cu ministerele de forță.

Autoritățile implicate au subliniat că monitorizează fenomenul și desfășoară acțiuni preventive, dar situația ridică întrebări legate de reglementarea și supravegherea activității rezerviștilor care aleg să activeze în sectorul privat, mai ales în zone de conflict.

466 militari rezerviști români au luptat în Republica Democrată Congo, iar 24 s-au reîncadrat în MApN

Verificările recente ale Ministerului Apărării Naționale au scos la iveală că 466 de militari rezerviști, foști angajați ai MApN, au semnat contracte cu companii militare private active în Republica Democrată Congo (RDC), după trecerea în rezervă. Dintre aceștia, 24 s-au reîncadrat în MApN, respectând criteriile legale privind vârsta și perioada de rezervă. MApN a anunțat că, deși acești militari ocupă funcții cu acces minim la informații clasificate, sunt în curs măsuri suplimentare de verificare și monitorizare. În plus, 14 foști rezerviști au solicitat statutul de rezervist voluntar după revenirea în țară.

În RDC, două companii militare private au fost active după 2022: Agemira RDC, cu angajați din mai multe țări, și Congo Protection, în colaborare cu Asociația RALF, condusă de românul Horațiu Potra. Aceasta din urmă s-a ocupat de instruirea trupelor congoleze. Peste 1.000 de mercenari români, plătiți cu aproximativ 5.000 de dolari lunar, au participat la conflictul din estul Congo, unde gruparea rebelă M23 a reluat ofensiva.

Conflictul are rădăcini în tensiuni etnice și controlul resurselor minerale din regiune. Doi foști militari români au fost uciși, iar alți români au fost răniți și evacuați în urma intensificării violențelor.

Horațiu Potra, fost mercenar și patron de firmă de securitate, este figura centrală în contractele românești din Congo. El este cercetat în mai multe dosare penale pentru instigare la violență, deținere ilegală de arme, evaziune fiscală și acțiuni împotriva ordinii constituționale. În februarie 2025, a fost emis mandat de arestare internațională pe numele său, iar fiul și nepotul său sunt, de asemenea, urmăriți internațional.

2r261B r261B