Mitul mașinilor verzi demontat. Hibridele plug-in emit aproape la fel de mult CO₂ ca mașinile pe benzină
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/10/woman-charging-her-electric-car-with-charging-pistol-scaled.jpg)
Maşinile hibrid plug-in, promovate de ani buni ca o punte între mașinile pe combustie și cele complet electrice, ar putea fi de fapt o capcană ecologică. Un nou studiu european arată că aceste automobile, considerate „prietenoase cu mediul”, poluează aproape de cinci ori mai mult decât susțin cifrele oficiale, contrazicând campaniile publicitare și testele de laborator.
Maşini promovate ca alternativă pentru emisii mai mici
Aceste mașini, care pot funcționa atât pe baterii electrice, cât cu motorul cu combustie, au fost promovate de constructorii auto europeni ca o modalitate de a parcurge distanțe lungi într-o singură deplasare – spre deosebire de mașinile complet electrice – reducând totuși emisiile.
Hibridele plug-in, cunoscute și cu acronimul din engleză PHEV, au baterii mai mari decât hibridele convenționale și permit deplasare pur electrică pe distanțe mai mari (20-60 km), în funcție de tipul automobilului și de stilul de exploatare. Hibridele de tip PHEV se pot încărca la priză pentru a maximiza utilizarea modului electric, iar când bateria se epuizează, mașina funcționează ca un hibrid convențional.
Studiul publicat joi de Federația Europeană pentru Transport și Mediu, o asociație europeană a organizațiilor neguvernamentale active în domeniul transportului și al mediului, arată că PHEV-urile emit cu doar 19% mai puțin dioxid de carbon decât mașinile pe benzină și diesel. În testele de laborator, se presupunea că acestea poluează cu 75% mai puțin.
Emisii de carbon mai mari decât la teste
Cercetătorii au analizat datele provenite de la contoarele de consum de combustibil ale 800.000 de mașini înregistrate în Europa între 2021 și 2023. Ei au constatat că emisiile reale de dioxid de carbon ale PHEV-urilor în 2023 au fost de 4,9 ori mai mari decât cele obținute la testele standardizate de laborator. În 2021 ele au fost de 3,5 ori mai mari.
„Emisiile din lumea reală cresc, în timp ce emisiile oficiale scad”, a declarat Sofía Navas Gohlke, cercetătoare la Transport and Environment și coautoare a studiului, care a adăugat că PHEV-urile poluează aproape la fel de mult ca mașinile pe benzină.
Diferenţe puse pe baza factorului de utilitate
Cercetătorii au atribuit cea mai mare parte a diferenței supraestimării „factorului de utilitate” – raportul dintre kilometri parcurși în modul electric și totalul kilometrilor parcurși. Ei au constatat că 27% din deplasări s-au realizat în modul electric, deși estimările oficiale presupuneau 84%. Cu alte cuvinte, proprietarii mașinilor au preferat în general să alimenteze cu carburant, în loc să încarce mașina la priză.
Analiza a mai constatat că, chiar și atunci când mașinile erau conduse în modul electric, nivelurile de poluare erau mult peste estimările oficiale. Cercetătorii au explicat că acest lucru se datorează faptului că motoarele electrice nu sunt suficient de puternice pentru a funcționa singure, motoarele pe combustie arzând combustibili fosili pentru aproape o treime din distanța parcursă în modul electric.
Rezultate dincolo de orice îndoială
Patrick Plötz, șef al economiei energetice la Institutul Fraunhofer pentru Cercetarea Sistemelor și Inovației, care nu a fost implicat în studiu, a declarat că noul studiu reprezintă o „contribuție foarte utilă” după ani în care părți din industria auto susțineau că există prea puține date pentru a evalua cu exactitate emisiile din lumea reală.
„Rezultatele demonstrează, dincolo de orice îndoială, că diferența dintre consumul oficial și cel real de combustibil și emisiile de dioxid de carbon ale PHEV-urilor este mult, mult mai mare decât pentru mașinile pe benzină sau diesel”, a declarat Plötz, care a publicat cercetări pe această temă.
Tema mașinilor hibride a fost readusă în dezbaterile politice din Europa pe măsură ce constructorii auto au presat UE să relaxeze țintele de emisii de carbon. Interzicerea mașinilor noi cu motoare cu combustie în 2035 a fost obiectul unui lobby intens din partea industriei auto și al opoziției din partea statelor membre cu industrii auto mari.