Modelul din Marea Neagră, adus în Golful Persic. România, implicată în strategia pentru deblocarea Strâmtorii Ormuz

România se implică activ în eforturile internaționale de redeschidere a Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai sensibile rute comerciale din lume. Într-un context tensionat, marcat de blocaje și riscuri majore pentru economia globală, autoritățile române indică un posibil precedent: mecanismul deja testat în Marea Neagră, în plin război din Ucraina.

Coaliție internațională pentru Ormuz, cu participarea României

Ministra de Externe, Oana Țoiu, a anunțat că România a fost parte a unei reuniuni online la care au participat 38 de state, în cadrul unei coaliții formate pentru a identifica soluții privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Discuțiile au inclus reprezentanți din multiple regiuni ale lumii, inclusiv miniștri de Externe din zona Golfului, ceea ce indică amploarea și complexitatea demersului diplomatic.

În cadrul întâlnirii au fost analizate mai multe direcții de acțiune, de la inițiative la nivelul Consiliului de Securitate al ONU până la posibile sancțiuni suplimentare. Totuși, participanții au remarcat și rezervele existente în ceea ce privește eficiența presiunilor asupra Iranului, în special în contextul reacțiilor posibile ale acestuia.

Ministra a explicat că întâlnirea a avut o reprezentare globală și că dialogul cu statele din Golf a fost esențial pentru conturarea unor soluții viabile.

19:29, 30.03.2026 • Internațional

Trump amenință că aruncă Iranul în aer, dacă nu acceptă un acord de pace

10:58, 30.03.2026 • Internațional

Scenariul de coșmar al comerțului global: De ce există blocaje mult mai periculoase decât Strâmtoarea Ormuz

„Întâlnirea a avut un grad de reprezentare a tuturor regiunilor, a fost important să putem să discutăm şi cu miniştrii de Externe din Golf. Am discutat despre rezoluţii la nivelul Consiliului de Securitate ONU, despre potenţiala listă suplimentară de sancţiuni, chiar dacă există o reticenţă crescută privind răspunsul Iranului la presiunea prin sancţiuni.”, a declarat ministra Oana Țoiu la Antena 3 CNN.

„Culoarele de solidaritate”, soluția testată în Marea Neagră

Un punct central al discuțiilor a fost modelul aplicat anterior în Marea Neagră, la începutul războiului din Ucraina. Atunci, pentru a evita blocajele comerciale, au fost create „culoare de solidaritate” care au permis continuarea exporturilor de cereale, în ciuda conflictului.

Oficialul român a explicat că acest mecanism este analizat ca posibilă soluție și pentru Strâmtoarea Ormuz, adaptat la contextul actual. În esență, ideea vizează menținerea fluxurilor comerciale esențiale, chiar și în condiții de tensiune geopolitică.

Ministra a detaliat faptul că lecțiile învățate în Marea Neagră sunt acum evaluate pentru a vedea în ce măsură pot fi replicate în Golful Persic.

„Am discutat şi de modelul care a fost aplicat în Marea Neagră, de Culoare de Solidaritate pentru a permite în continuare transportul comercial de grâne când a început războiul din Ucraina. Am discutat despre lecţii comune învăţate în acest proces, în ce fel ar putea să fie utile şi paşilor următori la nivel diplomatic în Strâmtoarea Ormuz.”, a mai precizat ministra.

Impact global: energie, fertilizatori și criză umanitară

Blocarea Strâmtorii Ormuz nu afectează doar piața energiei, ci și lanțurile globale de aprovizionare cu fertilizatori, esențiali pentru agricultură. În plus, situația are și o dimensiune umanitară, fiind semnalată prezența unor marinari blocați în zonă.

În acest context, statele participante au convenit asupra necesității unei abordări coordonate, care să evite negocierile fragmentate sau tratamentele diferențiate între țări.

Ministra a explicat că există un acord general pentru o strategie unitară, menită să prevină apariția unor mecanisme inegale de acces sau costuri diferite pentru statele implicate:

„Am discutat şi de situaţia umanitară şi de marinarii blocaţi în Ormuz. Toate ţările care au fost prezente astăzi au fost de acord cu un efort comun de a ne asigura că nu există mecanisme care să ceară plată diferenţiată şi negocieri diferenţiate cu fiecare ţară, în Ormuz.”

Negocieri posibile cu Iranul și planuri post-conflict

Un alt aspect discutat a fost posibilitatea deschiderii unor negocieri directe sau indirecte cu Iranul pentru stabilirea acestor culoare de tranzit. Deși există deja contacte diplomatice, inclusiv la nivelul Uniunii Europene, nu a fost conturată încă o soluție finală.

Ministra a confirmat existența acestor demersuri, subliniind însă că procesul este în desfășurare și că nu există, deocamdată, un acord concret.

„Da, există deja contacte diplomatice inclusiv la nivelul UE, cu ministrul de Externe iranian, dar acum nu există o soluţie finală care să poate fi prezentată.”, a explicat oficialul.