Modernizarea Aeroportului Kogălniceanu, anchetată de Parchetul European

Contractul de modernizare a Aeroportului Internațional „Mihail Kogălniceanu”, început în mai 2023, a ajuns în atenția Parchetului European după ce Curtea de Conturi a sesizat autoritățile penale pentru documente false depuse de asocierea care a câștigat lucrarea. Consorțiul implica firmă turcă ACER Proje İnşaat, care a garantat experiența necesară proiectului, dar care a prezentat documente neautentice, potrivit raportului instituţiei de control.

Modernizarea Aeroportului Kogălniceanu, anchetată de Parchetul European

Lucrările includ dezvoltarea unui nou terminal, turnul de control și o parcare modernă, dezvăluie publicaţia de investigaţii media snoop.ro. Valoarea inițială a proiectului era de peste 202 milioane lei fără TVA (46 milioane euro), dintre care finanțarea europeană prin POIM era estimată la peste 160 milioane lei (32 milioane euro). Până la data de 4 august 2025, contractul a ajuns la o valoare totală de 278 milioane lei (55,9 milioane euro).

Licitația a fost câștigată de un consorțiu format din SSAB‑AG SA (România, 91% execuție lucrări), ACER Proje İnşaat (Turcia, 5%) și Atelier Unbuilt SRL (4%). Firma turcă a fost implicată pe baza experienței sale internaționale.

Curtea de Conturi a constatat că „oferta declarată câștigătoare era inacceptabilă fiind depusă de un ofertant care nu îndeplinea criteriul de calificare privind capacitatea tehnică”. În raport se menționează că firma din Turcia nu a putut demonstra autenticitatea lucrărilor pentru aeroportul din Adana (valuat la 48,8 milioane lei), baza SUA de la Incirlik (14 milioane dolari) și un stadion din Istanbul (19,9 milioane euro).

21:50, 03.08.2025 • Internațional

Copil abandonat în aeroport pentru că îi expirase pașaportul. Părinții nu au vrut să piardă zborul

15:59, 02.08.2025 • ACTUALITATE

Aeroportul-fantomă din Tulcea angajează. Deși nu are curse, are bani de salarii și posturi noi

Sesizare la nivel european și riscul pierderii finanțării

Conform Curții de Conturi, „licitația a fost câștigată de o asociere de firme care nu a prezentat documente autentice care să ateste că are experiența necesară”. În februarie 2025, instituția a decis sesizarea Parchetului European (EPPO), condus de Laura Codruța Kovesi.

Ministerul Proiectelor Europene avertizează că România „ar putea să piardă finanțarea europeană” dacă acuzațiile sunt confirmate. Este vorba de bani din POIM care, în acest caz, riscă să fie recuperați de la beneficiari.

Aeroportul Internațional „Mihail Kogălniceanu” a depus în decembrie 2024 o plângere penală la DNA împotriva firmelor SSAB‑AG și ACER Proje İnşaat pentru fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals și înșelăciune. Documentele au fost înaintate și către DNA Constanța și Judecătoria Constanța, de unde au fost declinate spre cercetare penală.

Directorul aeroportului, Bogdan Ionuț Artagea, a afirmat că „cauza a fost declinată către DNA Constanța, care a declinat … către Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța. (…) La acest moment, nu deținem detalii despre concluziile organelor de cercetare penală”.

Documente false identificate la Adana și Incirlik

Curtea de Conturi a descoperit că documentul care atestă lucrările de 48,8 milioane lei la Adana nu include datele de identificare ale semnatarilor, iar ștampila este „ilizibilă”. „Este indicii că acest document nu este autentic”.

În cazul lucrărilor de 14 milioane dolari pentru baza SUA de la Incirlik, documentul prezentat era un formular standardizat emis de autorități locale, dar Curtea consideră că nu reprezintă un contract valid și că lucrarea revendicată a fost în realitate de doar 10.000 dolari și finalizată în 2012.

Raportul Curții incriminează și membrii comisiei de evaluare, deoarece „și-au îndeplinit defectuos atribuțiile de serviciu” acceptând fără clarificări documentele turcești.

Bogdan Artagea anunțase în iunie 2025 că terminalul era finalizat și în fază de testare. Însă controversa ridică semne de întrebare serioase asupra legalității deschiderii lucrărilor și asupra legitimității finanțării. România riscă să piardă peste 32 milioane euro dacă anchetele confirmă falsurile documentare.