Modernizarea rețelei de termoficare a Bucureștiului ar costa 5 miliarde de euro

Modernizarea reţelei de termoficare din Capitală ar costa 5 miliarde de euro, bani pe care Bucureştiul de unul singur nu îi poate aloca niciodată în mod direct, a declarat directorul general al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetica Bucureşti-Ilfov, Andrei Creci, într-un interviu acordat Agerpres.

Acesta susţine că din punct de vedere administrativ ar trebui regândite obligaţiile pe care sectoarele Capitalei le au către oraş, astfel încât acestea să contribuie şi la bugetul termoficării şi al transportului, în condiţiile în Primăria nu poate acoperi toate aceste costuri numai din resurse bugetare.

Creci a subliniat că în acest sector al energiei termice ar trebui făcut un plan pe 10-15 ani, acceptat de toată lumea şi de care să se ţină „absolut toţi primarii şi toate guvernele”.

Chiar dacă în teorie sistemul centralizat de termoficare este considerat în multe ţări europene „cel mai bun, cel mai eficient şi cel mai ecologic”, Creci afirmă că, în practică, bucureşteanul care dă drumul la robinet şi nu-i curge apă caldă, „are întrebări şi vrea soluţii”, nu-l interesează tendinţa europeană.

Bucureștiul are aproape 1.000 de kilometri de conducte în reţeaua termică primară, dintre care 65% au peste 25 de ani vechime. Apoi sunt 3.000 de kilometri în reţeaua termică secundară, care însă a mai fost modernizată, şi doar 47% din reţea are peste 25 de ani. În total sunt deservite 8.091 de blocuri, aproximativ 1,2 milioane de locuitori, iar din totalul energiei termice furnizate în Bucureşti, consumul populaţiei reprezintă peste 92%.

Actorii cei mai importanţi în acest sector sunt Primăria Capitalei, proprietara reţelei, operatorul de termoficare – Termoenergetica, fosta RADET, care a intrat în insolvenţă şi apoi în faliment, ELCEN şi Romgaz.