Modernizarea reţelei de termoficare din Capitală ar costa 5 miliarde de euro, bani pe care Bucureştiul de unul singur nu îi poate aloca niciodată în mod direct, a declarat directorul general al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetica Bucureşti-Ilfov, Andrei Creci, într-un interviu acordat Agerpres.
Acesta susţine că din punct de vedere administrativ ar trebui regândite obligaţiile pe care sectoarele Capitalei le au către oraş, astfel încât acestea să contribuie şi la bugetul termoficării şi al transportului, în condiţiile în Primăria nu poate acoperi toate aceste costuri numai din resurse bugetare.
Creci a subliniat că în acest sector al energiei termice ar trebui făcut un plan pe 10-15 ani, acceptat de toată lumea şi de care să se ţină „absolut toţi primarii şi toate guvernele”.
Chiar dacă în teorie sistemul centralizat de termoficare este considerat în multe ţări europene „cel mai bun, cel mai eficient şi cel mai ecologic”, Creci afirmă că, în practică, bucureşteanul care dă drumul la robinet şi nu-i curge apă caldă, „are întrebări şi vrea soluţii”, nu-l interesează tendinţa europeană.
Bucureștiul are aproape 1.000 de kilometri de conducte în reţeaua termică primară, dintre care 65% au peste 25 de ani vechime. Apoi sunt 3.000 de kilometri în reţeaua termică secundară, care însă a mai fost modernizată, şi doar 47% din reţea are peste 25 de ani. În total sunt deservite 8.091 de blocuri, aproximativ 1,2 milioane de locuitori, iar din totalul energiei termice furnizate în Bucureşti, consumul populaţiei reprezintă peste 92%.
Actorii cei mai importanţi în acest sector sunt Primăria Capitalei, proprietara reţelei, operatorul de termoficare – Termoenergetica, fosta RADET, care a intrat în insolvenţă şi apoi în faliment, ELCEN şi Romgaz.
Achizitia si montarea unei centrale de apartament costa circa 2.000 EUR.
Pentru 560.000 apartamente ramase in sistem =>
1,2 miliarde EUR.
Continui rationamentul?
Se permite debranșarea în vederea achiziționării unei centrale termice de apartamente. Este adevărat.. Dar în afară de cost, mai este vorba și de tras conductele de încălzire și apă caldă prin tot apartamentul. Mai ieftin și fără lucrări suplimentare în locuințe, ar fi (unde se poate!), o centrală de scară. Ar putea fi folosite astfel instalațiile sanitare și de încălzire existente în fiecare locuință!
Si astfel reducem comunismul de la nivel de oras la nivel de scara de bloc.
Adica:
Spre sfarsitul lunii septembrie familiile cu copii mici vor caldura in calorifere,
pe cand pensionarii vor caldura de la 1 noiembrie cand se dau ajutoare sociale pentru cei cu venituri mici.
pe
Tot asa, unele familii vor sa aiba 23-24 grade Celsius, pensionarii vor 20-21 de grade.
Ca sa ii impacam pe toti trebuie montate si niste repartitoare de costuri sau altceva in apartamente etc.
Vorba cuiva:
„Unde e comunism, e porcarie”
oof… sectoarele,sectoarele… ce orase mai au sectoare? stat in stat! sunt si in Paris arondismente dar nu in sensul sectorului nostru! asa ne furam singuri caciula! iar ca sa avem incalzire centrala e foarte in regula sa se foloseasca punctele termice acolo unde se poate pt incalzirea unui cvartal de blocuri. cineva trebuie sa gandeasca o solutie la nivel de oras si cu ceva resurse pt viitor. practic doar blocurile comuniste mai folosesc astfel de incalzire centrala-generala ce incearca sa acopere tot orasul, dar asta chiar limiteaza dezvoltarea.. trebuie sa vedem ca vechile metehne dispar extrem de greu… dar daca vrem putem trece peste