Monica Macovei pierde la CEDO: amenzile din campania de la prezidențiale rămân definitive

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins plângerea formulată de Monica Macovei în legătură cu sancțiunile primite după campania de la alegerile prezidențiale din 2014. Instanța de la Strasbourg a decis că amenzile și măsurile de confiscare aplicate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) nu intră în sfera „materiei penale” și nu pot fi considerate „pedeapsă” în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.

De la AEP la Strasbourg

Cererea a fost declarată inadmisibilă ratione materiae, Curtea apreciind că nu a existat o „acuzație în materie penală”, astfel că articolele 6 și 7 din Convenție nu sunt incidente în cauză.

După primul tur al alegerilor prezidențiale din 2 noiembrie 2014, AEP a constatat patru încălcări ale legislației privind finanțarea campaniilor electorale. Printre acestea s-au numărat acceptarea unor donații constând în materiale de campanie și utilizarea unui împrumut pentru finanțarea campaniei.

Prin două decizii din 12 februarie 2015, Autoritatea Electorală Permanentă a aplicat amenzi și a dispus confiscări, avertizând că va declanșa executarea silită în caz de neplată.

19:24, 18.02.2026 • POLITICĂ

Amenzi mai mari pentru români. Guvernul dublează plafonul până la 10.000 de lei

15:05, 02.02.2026 • ACTUALITATE

Cele mai mari amenzi aplicate în România anul trecut

Monica Macovei a contestat sancțiunile în instanță, solicitând anularea lor sau înlocuirea amenzilor cu avertismente și anularea măsurilor de confiscare. Prin hotărârea definitivă din 30 iunie 2016, secția de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului București a menținut două dintre sancțiuni, apreciind că faptele au prezentat „un pericol social semnificativ”, în contextul exigențelor sporite aplicabile candidaților la funcția supremă în stat.

Analiza CEDO: criteriile Engel

Pentru a stabili dacă este vorba despre „materie penală”, Curtea de la Strasbourg a aplicat cele trei criterii clasice Engel: calificarea juridică în dreptul intern, natura faptei și severitatea sancțiunii.

În ceea ce privește calificarea juridică, Curtea a reținut că faptele au fost încadrate în dreptul românesc ca fiind contravenții, nu infracțiuni, iar procedura s-a desfășurat în fața unei autorități administrative, sub controlul instanțelor civile și de contencios administrativ.

Sub aspectul naturii faptelor, judecătorii europeni au subliniat că sancțiunile au vizat încălcarea unor norme aplicabile unui grup restrâns – candidați la alegeri și mandatarii financiari ai acestora – ceea ce ridică îndoieli serioase cu privire la caracterul penal al faptelor.

Fără închisoare, fără cazier

În analiza severității, Curtea a observat că sancțiunile nu puteau fi aplicate alternativ cu pedeapsa închisorii și nici convertite într-o astfel de pedeapsă. Amenzile au fost sub jumătatea maximului prevăzut de lege și nu puteau fi înscrise în cazierul judiciar.

Deși cuantumul lor putea avea un efect disuasiv, Curtea a apreciat că valoarea amenzilor nu este suficientă pentru a le conferi caracter penal.

În privința confiscărilor, instanța a reținut că acestea nu au rezultat dintr-o condamnare penală și reprezintă mai degrabă o formă de control al dreptului de folosință asupra bunurilor, nu o „pedeapsă”.