„Morminte atomice”: Rusia se pregătește să scoată două submarine nucleare de pe fundul unei mări arctice

Rusia pregătește o amplă operațiune de recuperare a două submarine nucleare sovietice scufundate în apele înghețate ale Arcticii — K-27 și K-159 — care, potrivit experților, ar putea deveni surse majore de contaminare radioactivă în următorii ani. Proiectul, descris de presa rusă drept unul dintre cele mai complexe și costisitoare din istoria navală modernă, va începe în 2026, urmând ca navele să fie ridicate la suprafață în 2027.

O bombă ecologică pe fundul Mării Kara

Submarinul K-27, construit în anii ’50 și dotat cu reactoare experimentale răcite cu metal topit, a fost retras din uz după o serie de accidente nucleare grave. În 1981, autoritățile sovietice au decis să-l scufunde deliberat în Marea Kara, la o adâncime de peste 30 de metri, umplându-i reactorul cu rășină specială pentru a preveni scurgerile radioactive. Această măsură temporară este însă pe cale să-și piardă eficiența: specialiștii avertizează că materialul de etanșare va începe să se degradeze până în anul 2032, ceea ce ar putea provoca o scurgere de combustibil nuclear sau chiar o reacție în lanț subacvatică.

„K-27 reprezintă o uriașă bombă ecologică cu ceas în Arctica. Dacă nu este ridicat la timp, riscurile pentru ecosistemele nordice și pentru pescuitul din zonă sunt enorme”, avertizează experții citați de organizația de mediu norvegiană Bellona, conform Interesting Engineering.

K-159 – un alt „sicriu radioactiv” la 200 de metri adâncime

Al doilea submarin, K-159, s-a scufundat în 2003 în Marea Barents, în timp ce era remorcat către șantierul naval pentru dezmembrare. Tragedia a costat viața a nouă marinari și a trimis pe fundul mării 800 de kilograme de combustibil nuclear.

10:29 • Internațional

Noapte de foc în Ucraina: explozii în Kiev și alte orașe, după un atac masiv al Rusiei

07:46 • Apărare

Ministrul Apărării, după ce Călin Georgescu i-a cerut demisia: „Este același om care spunea că ‘șansa României este înțelepciunea rusească”

Nava ruginită, aflată la o adâncime de aproximativ 200 de metri, este într-o stare avansată de degradare, iar experții avertizează că o eventuală prăbușire a structurii ar putea declanșa o scurgere masivă de material radioactiv.

Fundația Bellona estimează că cele două submarine conțin împreună aproape 1 milion de curii (curie = unitate de măsură pentru radiație) de materiale radioactive — echivalentul a circa un sfert din emisiile produse în prima lună după catastrofa de la Fukushima.

Proiect de miliarde și incertitudini geopolitice

Publicația rusă RBC scrie că guvernul de la Moscova a alocat deja fonduri pentru demararea proiectului, iar pregătirile logistice vor începe anul viitor. Costul total al operațiunii este estimat la câteva miliarde de dolari, având în vedere complexitatea manevrelor subacvatice și riscurile de contaminare.

Rămâne însă neclar dacă Rusia va colabora cu firme internaționale. În 2002, compania olandeză Mammoet a reușit să ridice celebrul submarin Kursk, dar, în contextul actual al sancțiunilor impuse Moscovei și al războiului din Ucraina, participarea sa la noul proiect pare puțin probabilă.