Moscova riscă să piardă miliarde în Venezuela după capturarea lui Maduro
Prăbușirea regimului de la Caracas riscă să provoace pierderi masive pentru Moscova. Capturarea lui Nicolás Maduro de către forțele speciale americane și transferul acestuia în Statele Unite, unde urmează să fie judecat pentru narcoterorism, a aruncat în incertitudine soarta miliardelor de dolari investiți de Rusia în Venezuela în ultimii aproape 20 de ani.
Miliarde de dolari pariate pe regimul Maduro
Potrivit calculelor Reuters, între 2006 și 2017, Kremlinul a alocat aproximativ 17 miliarde de dolari guvernului venezuelean și companiei petroliere de stat PDVSA. Primele sume semnificative au fost acordate încă din perioada fostului lider venezuelean Hugo Chávez, aliat apropiat al Moscovei.
În 2009, Chávez a semnat un contract major pentru achiziția de armament rusesc, inclusiv tancuri T-72 și sisteme antiaeriene S-300, într-o tranzacție evaluată la 2,2 miliarde de dolari. Acest acord a marcat începutul unei dependențe financiare tot mai mari a Venezuelei față de Rusia.
Datorii amânate și criză economică
Opt ani mai târziu, datoria Venezuelei către Moscova ajunsese la aproximativ 3,5 miliarde de dolari. Criza economică profundă, combinată cu sancțiunile internaționale, a făcut imposibilă rambursarea sumelor. În 2017, Vladimir Putin și Nicolás Maduro au convenit amânarea plăților pentru un deceniu, cu rambursarea principalului programată pentru perioada 2024–2027.
Acordul a fost văzut la acea vreme ca o soluție de compromis, menită să protejeze interesele financiare rusești și să mențină la putere un aliat strategic în America Latină.
Rosneft și petrolul venezuelean
La finalul anilor 2010, compania rusă Rosneft a devenit unul dintre cei mai importanți creditori ai regimului Maduro. În schimbul finanțării, Rosneft a primit participații în unele dintre cele mai mari proiecte petroliere din Venezuela.
Surse citate de Reuters arată că guvernul Maduro a folosit banii ruși pentru a evita intrarea în incapacitate de plată, achitându-și parțial obligațiile prin livrări de petrol. Acest petrol era ulterior revândut pe piața mondială de Rosneft, într-un mecanism financiar care a ocolit temporar presiunile economice interne.
Sancțiuni și restructurarea intereselor rusești
În 2020, după introducerea sancțiunilor americane împotriva PDVSA, Rosneft a decis să se retragă formal din Venezuela. Activele sale au fost transferate către o structură de stat creată special, Roszarubezhneft, deținută integral de statul rus.
Această mutare a fost interpretată drept o încercare de a proteja investițiile rusești de sancțiunile occidentale, fără a abandona complet pozițiile strategice din sectorul energetic venezuelean.
Administrația Trump și miza petrolului
Soarta zăcămintelor petroliere din Venezuela se află acum în mâinile administrației americane conduse de Donald Trump. Liderul de la Casa Albă a acuzat regimul de la Caracas de „furtul” petrolului american și a susținut că industria petrolieră venezueleană a fost construită cu „talentul, energia și abilitățile” Statelor Unite.
Citeşte şi: Război în Venezuela: cum s-a ajuns aici – drumul lung spre momentul zero
Trump a declarat că SUA intenționează să reconstruiască infrastructura energetică a Venezuelei și să reia exporturile masive de petrol, inclusiv către alte state. El a afirmat că nu anticipează probleme majore cu Rusia în urma operațiunii din Venezuela și că nu a discutat „niciodată” cu Vladimir Putin despre soarta lui Maduro.
Reacția rezervată a Moscovei
Operațiunea americană, care, potrivit Associated Press, a durat aproximativ 30 de minute, a fost primită cu prudență la Moscova. Ministerul rus de Externe a transmis că este „profund îngrijorat” de atacurile americane asupra teritoriului venezuelean și de informațiile privind arestarea lui Maduro.
De asemenea, autoritățile ruse au cerut eliberarea liderului venezuelean și a soției sale, Cilia Flores, ambii riscând mai multe condamnări pe viață în SUA.
Dilema lui Putin, între solidaritate și rivalitate
Politologul Abbas Galliamov susține că situația îl pune pe Vladimir Putin într-o poziție complicată. Pe de o parte, ca lider autoritar, Putin se identifică cu soarta lui Maduro și percepe capturarea acestuia ca pe o amenințare simbolică. Pe de altă parte, ca lider al unei puteri care aspiră la statut global, Kremlinul privește cu invidie capacitatea Washingtonului de a acționa rapid și decisiv.
„Va fi o zi foarte grea pentru liderii blocului de forță rus. Vor fi multe întrebări de tipul ‘de ce ei pot, iar voi nu?’”, a scris Galliamov, subliniind tensiunile interne pe care evenimentele din Venezuela le-ar putea declanșa la Moscova.