Moștenirea fără copii: cine primește averea și când ajunge statul moștenitor în România
Moartea unei persoane care nu are copii ridică frecvent întrebări legate de soarta bunurilor, economiilor și proprietăților sale. Codul civil stabilește o ordine clară a moștenitorilor și reglementează atât drepturile soțului sau ale rudelor, cât și situațiile în care averea ajunge în patrimoniul statului. Succesiunea este guvernată de reguli precise, inclusiv prin instituția rezervei succesorale, care protejează anumite categorii de persoane.
Moștenirea în lipsa copiilor
Atunci când o persoană decedează fără a avea descendenți, legea stabilește o ierarhie clară a celor care pot moșteni.
În primul rând, soțul supraviețuitor are drept la o cotă din moștenire, indiferent dacă există și alte rude în viață. Cota acestuia diferă în funcție de clasa de moștenitori cu care vine în concurs.
Dacă părinții defunctului sunt în viață, aceștia pot moșteni împreună cu soțul supraviețuitor. În absența părinților, drepturile succesorale pot reveni fraților și surorilor sau descendenților acestora.
În lipsa acestor rude apropiate, legea merge mai departe în gradul de rudenie, incluzând bunicii, unchii, mătușile sau verii, în ordinea prevăzută de Codul civil.
Această structură are rolul de a asigura continuitatea patrimonială și de a oferi prioritate rudelor apropiate, evitând situația în care bunurile rămân fără titular.
Ce este rezerva succesorală și cum funcționează
Un element esențial al dreptului succesoral este rezerva succesorală. Aceasta reprezintă partea din moștenire care nu poate fi înlăturată prin testament și care este protejată prin lege.
Au drept la rezervă:
- Copiii (biologici sau adoptați)
- Părinții, în lipsa copiilor
- Soțul supraviețuitor
Rezerva succesorală este, în principiu, jumătate din cota care ar reveni legal fiecărui moștenitor rezervatar. De exemplu, dacă soțul ar avea drept legal la o treime din avere, rezerva îi garantează cel puțin jumătate din această treime. Restul patrimoniului poate fi dispus prin testament, dar numai în limita părții disponibile.
Astfel, chiar și în prezența unui testament, anumite drepturi legale nu pot fi eliminate.
Când îți ia statul moștenirea
Există și situații în care defunctul nu are copii, soț, părinți sau alte rude până la gradul prevăzut de lege. În aceste cazuri, averea este considerată vacantă.
Procedura presupune:
- constatarea lipsei moștenitorilor de către notarul public;
- declararea succesiunii vacante;
- preluarea bunurilor în patrimoniul statului sau al unității administrativ-teritoriale unde acestea se află.
Statul devine astfel moștenitor legal în absența oricăror rude îndreptățite.
Chiar și în situația în care o persoană nu are copii sau rude apropiate, redactarea unui testament poate influența destinația bunurilor. Prin testament pot fi desemnate persoane fizice sau organizații care să moștenească patrimoniul, cu respectarea eventualei rezerve succesorale, dacă există moștenitori rezervatari.