Moștenirea grea a deficitelor: Ministrul Finanțelor explică pragul critic de 60% din PIB

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat miercuri că depășirea pragului de 60% din PIB în cazul datoriei publice a României nu reprezintă un semnal de criză economică, ci consecința unor politici bugetare din anii anteriori, caracterizate prin deficite ridicate finanțate prin împrumuturi.

Potrivit oficialului, nivelul actual al datoriei reflectă acumularea dezechilibrelor fiscale pe termen lung, nu o decizie recentă a actualului Executiv.

Pragul de 60% din PIB și explicațiile Ministerului Finanțelor

Într-un comunicat transmis public, ministrul a explicat că depășirea acestui prag trebuie interpretată în contextul evoluțiilor bugetare din ultimii ani.

„Nu înseamnă o criză – înseamnă că, ani la rând, statul a cheltuit mai mult decât a încasat, iar diferența s-a finanțat prin împrumuturi. Iar aceste împrumuturi se adună”, a afirmat Nazare.

20:12 • ACTUALITATE

Banii pentru pensii și autostrăzi, pe masa miniștrilor UE. Nazare duce planul la ECOFIN

08:22, 13.02.2026 • POLITICĂ

Alexandru Nazare: România ar putea intra în recesiune tehnică. INS anunță vineri datele

El a subliniat că datoria publică nu crește brusc, ci este rezultatul unor deficite bugetare repetate, culminând cu anul 2024, când România a înregistrat un deficit de 9,3% din PIB, în paralel cu o creștere economică modestă, de aproximativ 0,9%.

Ministrul a atribuit evoluția datoriei și unor politici fiscale expansioniste adoptate în anii anteriori, caracterizate prin creșteri permanente ale cheltuielilor publice și amânarea unor măsuri de corecție bugetară din considerente electorale.

Obiectivul Guvernului: stabilizarea finanțelor publice

Potrivit ministrului Finanțelor, principalul obiectiv al Guvernului condus de Ilie Bolojan a fost oprirea creșterii accelerate a deficitului și readucerea bugetului pe o traiectorie sustenabilă.

Nazare a afirmat că, în vara anului trecut, România s-a confruntat cu riscul unei retrogradări a ratingului de țară în categoria „junk”, scenariu care ar fi dus la majorarea costurilor de finanțare ale statului și la presiuni suplimentare asupra economiei.

„Evitarea acelui scenariu a fost esențială – am încheiat anul cu ratingul de țară reconfirmat, cu plăți la zi și cu investiții record”, a declarat ministrul.

Nazare spune că deficitul a fost redus semnificativ

Oficialul a susținut că, în 2025, deficitul bugetar a fost redus semnificativ, iar ajustarea fiscală a revenit pe traiectoria convenită cu Comisia Europeană. În acest context, Guvernul a operat o rectificare bugetară pentru a acoperi integral costurile legate de datoria publică, cheltuieli care, potrivit ministrului, nu fuseseră prevăzute complet în bugetul anterior.

Nazare a precizat că procesul de corecție fiscală este încă în desfășurare și trebuie continuat prin controlul cheltuielilor curente, menținerea disciplinei bugetare și susținerea creșterii economice.

„Depășirea pragului de 60% este efectul acumulărilor din trecut, nu rezultatul unei decizii punctuale din ultimele luni. Important este ce facem în continuare”, a arătat acesta.

Mesajele alarmiste și instabilitatea politică pot influența direct costurile de finanțare ale statului

Ministrul Finanțelor a atras atenția că stabilitatea politică și predictibilitatea politicilor economice sunt factori esențiali pentru menținerea calificativului de investiții al României, aspect subliniat în mod repetat de agențiile internaționale de rating.

Potrivit lui Nazare, mesajele alarmiste și instabilitatea politică pot influența direct costurile de finanțare ale statului și încrederea investitorilor.

„Dezbaterea publică are nevoie de responsabilitate și de fapte, pentru că avem cu toții o miză reală: stabilitatea financiară a României pe termen lung”, a declarat ministrul.