„Să nu detecteze nimeni nimic”. Discuția cu Ionel Rusen, argument-cheie în arestarea lui Călin Georgescu

O singură conversație cu un om de afaceri a cântărit greu în decizia de arestare a lui Călin Georgescu. Curtea de Apel București arată că discuția fostului candidat la prezidențiale cu Ionel Rusen despre un imobil în Italia se numără printre cele mai importante probe. Judecătorii consideră că există un risc concret ca fostul candidat la președinție să se sustragă anchetei.

Cum a ajuns discuția cu Ionel Rusen argument-cheie în arestarea lui Georgescu

Motivarea obținută de Mediafax a fost emisă miercuri. Pe 29 septembrie, Curtea de Apel București decisese definitiv arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Călin Georgescu și a lui Ionel Rusen. Inițial, fostul candidat fusese lăsat în libertate, sub control judiciar.

Dosarul privește acuzații de constituire a unui grup infracțional organizat și de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. Prejudiciul ajunge la 1,1 milioane de euro. Potrivit acuzațiilor, Georgescu ar fi promis unui om de afaceri contracte în schimbul unor sume de bani.

Referitor la discuția confidențială dintre cei doi, instanța arată că Georgescu i-ar fi cerut lui Rusen să găsească un imobil în Italia. Locuința ar fi trebuit să fie „securizată” și să intre sub protecția legii italiene. Tot în conversație ar fi apărut referiri la copii și la oamenii fostului candidat.

ACTUALITATE

UPDATE: DIICOT a pus sechestru pe conturile lui Călin Georgescu. Cristela este audiată ca martor de procurori

ACTUALITATE

Cristela Georgescu rupe tăcerea la DIICOT: ce susține că s-ar fi întâmplat în casa familiei

Apărarea a susținut că Georgescu ar fi vrut doar să cumpere o casă în Italia. Judecătorii au reținut însă o replică din aceeași discuție.

„Important e să nu detecteze nimeni nimic. Asta mă interesează cel mai mult. Să nu care cumva să se afle”, ar fi spus Georgescu, potrivit motivării Curții de Apel București.

Ce alte probe au cântărit în arestarea fostului candidat la prezidențiale

Mai mult, instanța arată că, în mai 2025, Georgescu i-ar fi cerut lui Rusen să facă demersuri pentru obținerea unui azil politic. Cererea l-ar fi vizat atât pe el, cât și pe persoanele care îl sprijină.

În discuție ar fi fost invocate și relații în Italia. Printre ele, un fost procuror care ar fi putut ajuta în procedură.

Ba mai mult, judecătorii au avut în vedere echipamentele de bruiaj găsite în mașina folosită de Georgescu. La dosar se află și documente emise pe numele său, cu mențiunile „Diplomatic Passport – Order of Malta” și „Diplomatic Id”.

Instanța amintește însă că Ordinul Suveran Militar de Malta a transmis că Georgescu nu este membru. Iar documentul respectiv nu ar fi fost emis de instituție.

Așa că, privite împreună, toate aceste elemente depășesc, în opinia majorității completului, varianta apărării despre simpla achiziție a unei locuințe în Italia.

Instanța vede un risc actual de fugă, dar decizia nu a fost unanimă

Judecătorii concluzionează că riscul ca Georgescu să se sustragă și să influențeze procesul penal este unul „actual”. Ei invocă discuțiile despre plecarea din România, căutarea unei țări care să ofere azil, locuința din Italia, documentele pentru deplasare și contactele din străinătate.

Majoritatea completului mai apreciază că lăsarea în libertate a celor doi inculpați ar reprezenta un „pericol concret pentru ordinea publică”. Potrivit judecătorilor, o măsură mai blândă nu ar fi suficientă. Instanța precizează totuși că arestarea preventivă nu înseamnă constatarea vinovăției. Este o măsură procesuală.

Pe de altă parte, judecătoarea Cristina Grecu a formulat opinie separată. Magistrata a considerat că nu sunt îndeplinite condițiile pentru arestarea preventivă.

Dimpotrivă, în opinia ei, intenția de a cumpăra o casă în Italia și echipamentele de bruiaj găsite nu demonstrează, prin ele însele, un risc concret ca Georgescu să fugă.