Munca la negru scapă de sub control! 530 de angajați fără contract la o singură firmă
Munca la negru rămâne un fenomen extins în România, iar datele prezentate de autorități arată situații de amploare, cu sute de persoane care lucrează fără contract. Inspectorii de muncă au descoperit cazuri grave în mai multe domenii, în timp ce Guvernul încearcă să limiteze fenomenul atât prin sancțiuni, cât și prin programe de sprijin pentru angajări legale.
Sute de angajați la negru
Ministrul Muncii, Florin Manole, a prezentat rezultatele controalelor și a explicat că cele mai mari probleme au fost identificate în economia digitală, în special în domenii precum ride-sharing, livrări și curierat, unde activitatea este intensă și greu de controlat.
Oficialul a oferit un exemplu concret privind dimensiunea fenomenului, arătând că există situații în care un singur angajator utilizează sute de persoane fără contract de muncă.
„Cele mai mari dosare au fost în zona platformelor digitale – ride-sharing, livrări și curierat. De exemplu, am avut un caz cu 530 de lucrători la negru, la un singur angajator. Vă dați seama? Un singur angajator cu peste 500 de angajați fără contract de muncă”, a spus ministrul.
Zeci de muncitori fără contract pe un singur șantier
Problemele nu sunt limitate la economia digitală. Ministrul a arătat că și în sectorul construcțiilor au fost identificate situații similare, în care angajații lucrau fără forme legale.
Un exemplu prezentat de autorități este cel al unui șantier din București unde au fost găsite 76 de persoane fără contract de muncă, ceea ce indică existența unor practici răspândite și în acest domeniu.
Pentru aceste situații, legislația prevede sancțiuni clare. Amenda este de 40.000 de lei pentru fiecare persoană depistată fără contract, ceea ce înseamnă că, în astfel de cazuri, sancțiunile pot ajunge la valori foarte mari.
Autoritățile spun că sancțiunile îi vizează doar pe cei care încalcă legea
Ministrul Muncii a explicat modul în care sunt aplicate aceste sancțiuni și a subliniat că măsurile nu sunt îndreptate împotriva angajatorilor care respectă legea, ci doar împotriva celor care utilizează muncă la negru.
„Niciun cetățean serios și niciun antreprenor corect nu trebuie să se teamă de lege. Sancțiunile se aplică doar celor care o încalcă, iar abuzurile trebuie corectate”, a precizat Florin Manole.
În paralel cu măsurile de control, Guvernul a anunțat un program finanțat din fonduri europene, destinat tinerilor care nu au avut până acum un loc de muncă.
Proiectul principal prezentat de ministrul Muncii vizează subvenționarea primului loc de muncă pentru tineri care nu au avut până acum o experiență profesională, fie că au terminat școala, liceul sau universitatea și nu s-au integrat pe piața muncii.
Acesta a explicat că mecanismul presupune acordarea unui sprijin financiar pentru angajatori, în valoare de 2.250 de lei pe lună, timp de 12 luni, iar în paralel tinerii angajați vor primi o primă lunară de 1.000 de lei în primul an și 1.250 de lei în al doilea an de activitate.
„Principalul proiect pe care îl avem astăzi este cel referitor la subvenționarea primului loc de muncă pentru tineri. Evident că se adresează tinerilor care n-au mai lucrat niciodată, care fie au terminat școala, liceul sau universitatea și nu s-au integrat până acum pe piața muncii.
Este vorba despre un mecanism prin care subvenționăm angajatorul cu 2.250 de lei pe lună, timp de 12 luni. Pe de altă parte, tânărul angajat primește 1.000 de lei pe lună în primele 12 luni și 1.250 de lei pe lună în următoarele 12 luni”, a declarat Florin Manole.
Condiții pentru menținerea locurilor de muncă
Autoritățile au stabilit și condiții pentru angajatorii care vor beneficia de acest sprijin. Contractele de muncă trebuie menținute și după perioada de subvenționare.
Concret, angajatorii sunt obligați să păstreze angajații încă 18 luni după finalizarea sprijinului financiar. În cazul în care contractele sunt întrerupte mai devreme, sumele primite trebuie returnate.
Implementarea și verificarea acestor măsuri vor fi realizate de Inspecția Muncii și ANOFM.
Programul are ca obiectiv integrarea pe piața muncii a aproximativ 28.000 de tineri, în special din categoria celor care nu lucrează și nu urmează o formă de educație.