Muntele nuclear care bântuie Israelul: amenințarea ascunsă din subteranele Iranului

Atacul asupra instalației nucleare subterane iraniene Fordow marchează o escaladare semnificativă în conflictul dintre Israel și Iran.

Fordow, simbol al rezistenței nucleare iraniene

Situată la aproximativ 30 de kilometri de orașul Qom și îngropată la peste 500 de metri sub munte, instalația de la Fordow este considerată de specialiști un element-cheie în strategia Iranului de păstrare a capabilităților sale nucleare în eventualitatea unui atac. Protejată de blindaje naturale și de un sistem sofisticat de apărare aeriană, această unitate are capacitatea tehnologică de a îmbogăți uraniu până la niveluri apropiate de cel necesar pentru fabricarea armelor nucleare, scrie Financial Times.

Potrivit estimărilor Institutului pentru Știință și Securitate Internațională (ISIS), Fordow ar putea produce, în doar două-trei zile, o cantitate de 25 kg de uraniu îmbogățit la nivel de armă — suficient pentru o bombă nucleară. În total, stocul de uraniu îmbogățit al Iranului a fost estimat în luna mai la 408 kg, cantitate din care se pot obține până la nouă arme nucleare.

Atacul și implicațiile sale

Oficialii iranieni au confirmat sâmbătă, prin agenția ISNA, că Fordow a fost ținta unui atac, fără a raporta pagube majore. Contrar acestui incident, Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a confirmat că o altă instalație iraniană, cea de la Natanz, a fost grav afectată în urma unui atac anterior atribuit Israelului, fiind lovită în special infrastructura sa energetică.

15:26 • POLITICĂ

Prima poziție oficială a României privind conflictul dintre Israel și Iran

12:14 • Internațional

Bat Yam sub ruine, Tel Aviv sub foc: Războiul Iran-Israel devine o tragedie umană

Experții militari israelieni consideră că Fordow reprezintă o provocare operațională majoră, greu de penetrat fără sprijin american, date fiind condițiile geologice și nivelul de fortificare. Israelul nu a revendicat oficial atacul, însă acțiunea este privită drept un semnal clar din partea premierului Benjamin Netanyahu privind politica de „toleranță zero” față de potențiala înarmare nucleară a Iranului.

Contextul geopolitic și trecutul instalației

Fordow a fost dezvăluită public în 2009, în urma unei acțiuni coordonate a SUA, Marii Britanii și Franței, care au făcut publice informații clasificate ce indicau existența unei instalații secrete, nesupusă controlului AIEA. Dezvăluirea a dus la sancțiuni internaționale și la includerea Fordow în acordul nuclear din 2015 (JCPOA), prin care Iranul accepta limitarea activităților de îmbogățire a uraniului și supraveghere extinsă.

Retragerea SUA din JCPOA în 2018, sub administrația Trump, a dus la reactivarea progresivă a centrifugelor de la Fordow. După explozia din 2021 de la Natanz, Iranul a reluat îmbogățirea uraniului la Fordow la niveluri de 60%, apropiate de pragul pentru arme nucleare.

Riscuri și perspective

Pe lângă Fordow, Iranul dezvoltă o nouă instalație subterană în masivul Kūh-e Kolang Gaz Lā („Pickaxe Mountain”), mai adâncă și cu o structură de acces mai complexă. Această facilitate nu a fost, până în prezent, deschisă inspecțiilor AIEA, ceea ce alimentează suspiciunile că ar putea găzdui chiar activități de asamblare a armelor nucleare în caz de conflict deschis.

Iranul a negat constant intențiile militare ale programului său nuclear, însă atacurile repetate și reluarea activităților de îmbogățire creează o spirală a tensiunilor greu de inversat. Escaladarea ar putea atrage o reacție militară americană, în eventualitatea în care Iranul se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară și încetează cooperarea cu AIEA.