Muzeul Geologic Național, tratat ca o boxă de subsol. Renovări „la negru” într-un monument istoric!

Un raport de audit de conformitate emis de Camera de Conturi București dezvăluie o serie de abateri grave de la legalitate în cadrul Institutului Național de Geologie (IGR). Cea mai răsunătoare constatare vizează ignorarea legislației privind protejarea patrimoniului cultural în timpul execuției unor lucrări de renovare la sediul Muzeului Geologic Național.

Monument istoric tratat ca o clădire obișnuită

Clădirea Muzeului Național de Geologie este un punct de referință pe harta culturală a Capitalei, fiind înscrisă în Lista Monumentelor Istorice (cod B – II – m – B – 18984). Cu toate acestea, auditorii au constatat că IGR a demarat procese de reparații și igienizare fără a parcurge pașii legali obligatorii pentru astfel de imobile.

Potrivit raportului, IGR a încheiat mai multe contracte de achiziție directă în 2023 și 2024, printre care și cel pentru „Sala Barka” (valoarea de 158.343 lei), însă a omis consultarea autorităților de resort.

„Executarea de lucrări la clădirea Muzeului Geologic Național, monument istoric, fără notificarea prealabilă a autorității administrației publice locale și a serviciului deconcentrat al autorității centrale competente în domeniul protejării patrimoniului cultural și fără a avea acordul scris al acestui serviciu deconcentrat”, se precizează în documentul Curții de Conturi.

21:12, 20.03.2026 • ACTUALITATE

Administrație la Focșani: Cum a pierdut echipa primarului Misăilă dreptul de a încasa 23,5 de milioane de lei de la datornici

12:56, 20.03.2026 • Dezvăluiri

Cum a plătit Unifarm un avans de un milion de euro unei firme de calorifere din Turcia, pentru medicamente fantomă

„Nu există notificare”: conducerea IGR recunoaște eroarea, dar invocă lipsa sancțiunilor

În timpul controlului, echipa de audit a solicitat documentele care să ateste legalitatea intervențiilor. Răspunsul oficial al conducerii Institutului, citat în raport, confirmă absența documentației:

„…nu există notificarea prealabilă a autorității administrației publice locale competente – Sector 1 București și nici acordul scris al serviciului deconcentrat al autorității centrale competente în domeniul protejării patrimoniului cultural – Comisia Națională a Monumentelor Istorice.”

Explicația oferită de conducere este cel puțin surprinzătoare pentru o instituție publică. Aceștia susțin că s-au bazat pe o comunicare informală: „Doamna…, Director MGN la acea vreme, a contactat Primăria Sector 1 care a informat-o verbal despre respectarea Legii 50/1991”. Mai mult, IGR a încercat să minimalizeze gravitatea faptei, argumentând în fața auditorilor că legislația ar fi ambiguă: „Având în vedere lipsa unei sancțiuni evidente, s-ar părea că prin acest act normativ se încearcă păstrarea unei evidențe a lucrărilor”.

Conform documentelor oficiale ale Institutului Geologic al României (IGR), Anca Margareta Isac a fost numită în funcția de director general al institutului începând cu data de 6 iulie 2023, prin Ordinul Ministrului Cercetării, Inovării și Digitalizării nr. 20831/06.07.2023. Aceasta i-a luat locul lui Marian Munteanu, care a fost director din 2022.

Recepții „fantomă”

Raportul artă că, deși clădirea fiind de categoria B permitea execuția lucrărilor de către firme neatestate de Ministerul Culturii pentru reparații curente, obligativitatea obținerii avizului rămânea valabilă pentru a stabili condițiile tehnice de execuție.

Auditorii au identificat și alte nereguli procedurale care ridică semne de întrebare asupra rigurozității managementului:

• Recepții fără identitate: Pentru contractele din 2024 încheiate cu firma Chirica Construct S.R.L., s-au încheiat „Procese verbale de recepție fără număr și dată”.
• Lipsa avizului de specialitate: Deși firma executantă ar fi beneficiat de consultanța unui specialist atestat, raportul notează că „situația de lucrări nu este semnată de specialistul atestat de Ministerul Culturii”.

Chirica Construct este patronată de Florin Vasile Chirica. Singurele contracte cu o instituție publică, așa cum relevă datele din Termene, sunt cu Institutul Geologic.

Există pericolul pierderii valorii de patrimoniu

Curtea de Conturi avertizează că astfel de practici administrative „pe scurtătură” nu sunt doar simple erori birocratice, ci pun în pericol însăși integritatea monumentului.

„Consecința deficienței o constituie executarea de lucrări fără respectarea întocmai a cadrului legal. (…) Recomandarea formulată: Respectarea prevederilor legale (…) în scopul prevenirii/diminuării riscului de pierdere a valorii patrimoniale.”

Institutul are acum termen până la mijlocul anului 2026 să intre în legalitate și să demonstreze că toate procedurile viitoare vor fi derulate cu respectarea strictă a Legii 422/2001 și a Legii 50/1991, punând capăt erei „aprobărilor verbale” într-una dintre cele mai importante instituții de cercetare din România.