Ne mirăm că Finanțele se împrumută mult și des? Ne trebuie 160 miliarde de lei tot anul

Ori de câte ori Finanțele anunță că Finanțele au reușit să atragă de la bănci, interne și de afară, anumite sume de bani, sau contractează un împrumut de ordinul a 2-3 miliarde de euro, generează în media articol cu iz catastrofic.

Finanțele nu se împrumută că așa vor ele ci ca să respecte legislația țării. Pentru că în legea bugetului este prevăzut un deficit bugetar și pentru că veniturile lunare nu acoperă cheltuielile statului, Finanțele trebuie să caute bani în țară și în străinătate, iar anul acesta are nevoie de 160 miliarde de lei pentru că deficitul bugetar este previzionat la 4,4% din PIB (aproximativ 68 miliarde de lei), și pentru că volumul datoriei de refinanțat în 2023 este în sumă de circa 92 miliarde de lei, conform unui document semnat de către secretarul de stat în Ministerul Finanțelor, Alin Chitu.

Abordarea corectă a ar fi ca la orice împrumut atras de Finanțe este să se spună că ministerul a mai făcut un pas important spre îndeplinirea sarcinii de a atrage 160 miliarde de lei în 2023 (fără a lua în considerare instrumentele de cash management și titlurile de stat emise și scadente în cursul anului). În schimb, în media avem o explozie de articole care anunță că Finanțele s-au împrumutat cu încă X miliarde de lei sau euro, după ce acum câteva zile a mai luat Y sute de milioane de lei sau euro, înfundând țara în datorii. Păi acele datorii sunt previzionate și trebuie acoperite.

Problemele care se pun sunt: la ce costuri se atrag acei bani și ce soluții au autoritățile să reducă cheltuielile astfel încât sumele pe care România le împrumută să fie în scădere. Din păcate, vreme îndelungată am ținut alături de unguri fruntea topului celor mai mari dobânzi plătite de statele europene pentru împrumuturile contractate.

Documentul semnat de Alin Chiru spune că pentru reducerea deficitului bugetar (diferența dintre cheltuielile și veniturile unui guvern într-un anumit interval de timp) vor fi luate în considerație anumite aspecte calitative de restructurare a cheltuielilor: creșterea ponderii în total cheltuieli a cheltuielilor de investiții și diminuarea ponderii cheltuielilor cu bunurile și serviciile, a cheltuielilor de personal, dar și creșterea ponderii finanțării investițiilor din surse europene față de surse naționale, aplicarea unei noi filozofii bugetare, respectiv abordarea bugetară pe programe, care însemnă Performanță – esența cheltuirii banilor publici, pentru a pune în evidență într-o manieră diferită mult mai transparentă finanțele bugetare pe sectoare de activitate.