Neliniște la Moscova: Rusia analizează căderea lui Maduro

Un raid surpriză asupra capitalei în miezul nopții, care s-a încheiat cu capturarea lui liderului țării. A doua zi, invadatorii anunță că vor conduce națiunea pentru o perioadă nedeterminată. Așa credea și Vladimir Putin că se va desfășura invazia lui pe scară largă din Ucraina, în februarie 2022. În schimb, Donald Trump este cel care a reușit acest lucru în Venezuela, într-o operațiune criticată de mulți ca fiind ilegală. A fost înlăturat aliatul Kremlinului, Nicolás Maduro, care acum este judecat la New York, scrie The Guardian.

De la respect reticent la neliniște

În public, oficialii ruși au reacționat cu furie, condamnând atacul ca fiind o încălcare flagrantă a dreptului internațional și un precedent periculos. Dar, dincolo de retorică, există un sentiment de respect reticent, și chiar invidie, față de eficacitatea loviturii de stat pe care Moscova însăși și-a imaginat-o odată, dar pe care nu a reușit să o execute din cauza unei serii de greșeli ale serviciilor de informații și a rezistenței puternice a Ucrainei.

„Operațiunea a fost desfășurată cu competență”, a scris canalul Telegram pro-Kremlin Dva Mayora, care are legături strânse cu armata rusă.

„Cel mai probabil, exact așa trebuia să se desfășoare „operațiunea militară specială” a noastră: rapidă, dramatică și decisivă. Este greu de crezut că [Valery] Gerasimov a planificat să lupte timp de patru ani”, a adăugat acesta, referindu-se la șeful Statului Major General al Rusiei.

Războiul care trebuia să fie scurt

Astfel de comentarii au alimentat o stare de introspecție în rândul vocilor pro-război, unele dintre ele punând, în mod deschis, sub semnul întrebării modul în care blitzkrieg-ul promis de Rusia în Ucraina s-a transformat într-un război prelungit și mortal.

Olga Uskova, o antreprenoare din domeniul tehnologiei pro-Kremlin, a declarat că se simte „rușinată” în numele Rusiei, în fața intervenției obraznice a SUA.

„În decursul unei zile, Trump l-a arestat pe Maduro și pare să fi încheiat propria sa „operațiune militară specială””, a scris ea.

Margarita Simonyan, șefa propagandei ruse și directoarea RT, și-a exprimat și ea opinia pe Telegram, spunând că Moscova are motive să „fie geloasă”.

Timp de mai bine de două decenii, Venezuela a încercat să cultive o rețea de aliați antiamericani, de la Rusia și China la Cuba și Iran,  în speranța de a contribui la formarea unei noi axe capabile să se opună Washingtonului.

Cu toate acestea, în ciuda faptului că ministrul rus de externe și-a exprimat sprijinul pentru regimul lui Maduro încă de la sfârșitul lunii decembrie, puțini analiști serioși se așteptau ca Moscova să vină în ajutorul acestuia într-un mod semnificativ.

„Pentru Rusia, situația este extrem de incomodă”

Rusia a asistat, în ultimul an, la căderea de la putere sau la slăbirea drastică a altor aliați cheie: de la Bashar al-Assad în Siria la un Iran din ce în ce mai slăbit. Aceste aspecte au arătat că influența Kremlinului este limitată.

„Pentru Rusia, situația este extrem de incomodă. Venezuela este un partener apropiat și un aliat ideologic, iar Maduro și Putin au legături de lungă durată, ceea ce nu lasă Moscovei altă opțiune decât să-și exprime indignarea față de acțiunile SUA.

Cu toate acestea, acordarea unui ajutor real unei țări atât de îndepărtate și care funcționează într-o realitate geopolitică fundamental diferită este pur și simplu imposibilă, din motive tehnice și logistice.”, a declarat Fyodor Lukyanov, expert în politică externă și consilier al Kremlinului.

Există și un calcul mai practic.

Prioritatea lui Putin, spun analiștii, este Ucraina. Menținerea unei relații bune cu Trump pe acest front depășește cu mult soarta Caracasului. În ciuda promisiunilor Moscovei de a-l apăra pe Maduro, Kremlinul nu era dispus să riște să-l supere pe Trump pentru o zonă îndepărtată.

„Putin și Trump se concentrează în prezent pe o problemă mult mai importantă pentru Moscova: Ucraina. Și, în ciuda simpatiilor Kremlinului față de Caracas, este puțin probabil să răstoarne un joc strategic mult mai amplu cu un partener critic pentru ceea ce consideră a fi o preocupare secundară”, a spus Lukyanov.

Consecințe pentru Moscova

Totuși, pierderea Venezuelei de către Rusia are câteva costuri tangibile pentru Moscova. Dacă la Caracas ar apărea un guvern favorabil Statelor Unite, specialiștii militari și de apărare americani ar putea avea acces la o mare parte din arsenalul forțelor armate venezuelene, inclusiv la sisteme avansate de fabricație rusă furnizate în ultimul deceniu.

Printre acestea se numără sistemele de apărare aeriană S-300VM livrate în 2013, cât și un număr nedivulgat de sisteme Pantsir și Buk-M2 transferate la sfârșitul anului 2025.

Moscova a acordat, de asemenea, împrumuturi de miliarde de dolari Venezuelei, mare parte din acestea fiind acum puțin probabil să fie recuperate.

O preocupare mai urgentă pentru Moscova este însă petrolul: accesul SUA la vastele rezerve ale Venezuelei ar putea determina scăderea prețurilor globale, amenințând una dintre cele mai importante surse de venit ale Rusiei.

„Dacă «partenerii» noștri americani vor obține acces la câmpurile petroliere din Venezuela, mai mult de jumătate din rezervele mondiale de petrol vor ajunge sub controlul lor. Și se pare că planul lor va fi să se asigure că prețul petrolului nostru nu va depăși 50 de dolari pe baril.”, a scris Oleg Deripaska, un puternic industriaș miliardar rus, pe Telegram.

Căderea lui Maduro ar putea afecta ordinea bazată pe legi

Chiar și așa, la Moscova există voci care văd motive pentru un optimism sumbru. Potrivit acestora, răpirea lui Maduro de către Trump ar putea lovi decisiv ordinea internațională bazată pe reguli și ar putea deschide calea către o lume asemănătoare celei din secolul al XIX-lea. Într-un asemenea sistem, puterea ar conta mai mult decât legea, iar lumea ar fi împărțită în sfere de influență rivale, un model pe care Rusia îl susține de mult timp.

„Echipa Trump este dură și cinică în promovarea intereselor țării sale. Înlăturarea lui Maduro nu a avut nimic de-a face cu drogurile – ci doar cu petrolul, iar ei recunosc acest lucru în mod deschis. Legea celui mai puternic este în mod clar mai puternică decât justiția obișnuită.”, a scris Dmitri Medvedev, fostul președinte al Rusiei și una dintre cele mai agresive voci ale acesteia.