Neuroni noi și la bătrânețe: revelația care ar putea revoluționa medicina

Un nou studiu revoluționar răstoarnă ceea ce știam despre limitele regenerării cerebrale. Cercetătorii de la prestigiosul Institut Karolinska din Suedia confirmă, cu metode avansate de analiză genetică, că în creierul uman continuă să se formeze neuroni noi chiar și la vârste înaintate.

Descoperirea oferă speranțe uriașe pentru tratamentele bolilor neurologice și psihiatrice și schimbă fundamental perspectiva asupra plasticității creierului uman.

Un cercetător de origine română a luat parte la studiu

La cercetarea realizată de Institutul Karolinska a participat şi un cercetător de origine română. Este vorba despre Ionuţ Dumitru, cercetător la Departamentul de Biologie Celulară şi Moleculară al Institutului.

Rezultatele studiului au fost publicate în revista prestigioasa revistă Science. Cercetătorii au găsit dovezi convingătoare că în hipocamp, regiunea creierului responsabilă de memorie, neuronii continuă să se formeze până târziu în viaţa adultă.

22:15, 21.06.2025 • Sănătate

Oamenii de știință au descoperit legătura dintre sărăcie și degradarea creierului. Ce spune noul studiu al cercetătorilor

13:47, 16.04.2025 • LIFESTYLE

Plastic în creierul nostru: adevărul dur al unei poluări invizibile. Problema oceanelor e și problema minții noastre

Hipocampul este o regiune din creier esenţială pentru învăţare şi memorie şi joacă un rol important în reglarea emoţiilor. În 2013, grupul de cercetare condus de Jonas Frisén, de la Karolinska, a arătat într-un studiu de referinţă că în hipocampul adulţilor se pot forma neuroni noi. Atunci, cercetătorii au măsurat nivelul de carbon-14 din ADN-ul prelevat din ţesut cerebral, ceea ce a permis stabilirea momentului în care s-au format celulele nervoase.

Totuşi, amploarea şi importanţa neurogenezei (formarea de noi neuroni) au rămas în continuare subiecte de dezbatere, întrucât nu au existat dovezi clare, până acum, că celulele care preced neuronii noi, denumite celule progenitoare neuronale, există şi se divid efectiv la adulţi.

„Am reuşit acum să identificăm celulele din care se nasc noii neuroni, ceea ce confirmă că în hipocampul creierului adult are loc, în mod activ, formarea de noi neuroni”, a declarat prof. Jonas Frisén, specialist în cercetarea celulor stem, în cadrul Departamentului de Biologie Celulară şi Moleculară de la Karolinska, cel care a condus studiul, citat într-un comunicat.

Ţesut cerebral analizat cu o combinaţie de metode avansate

În cadrul cercetării recente, specialiştii au combinat mai multe metode avansate pentru a analiza ţesut cerebral provenit de la persoane cu vârste cuprinse între 0 şi 78 de ani, prelevat din mai multe biobănci internaţionale.

Ei au utilizat o tehnică denumită secvenţierea ARN-ului din nucleul celular, care permite analizarea activităţii genelor în nucleele celulare individuale, precum şi citometrie în flux pentru a studia caracteristicile celulelor.

Combinând aceste metode cu învăţarea automată, cercetătorii au identificat diferite etape de dezvoltare neuronală, de la celule stem până la neuroni imaturi, multe dintre ele aflate în faza de diviziune. Pentru a localiza aceste celule, echipa a folosit două tehnici care indică zonele din ţesut unde anumite gene sunt active: ARNscope şi Xenium. Aceste metode au confirmat că celulele nou formate se află într-o zonă specifică a hipocampului, numită girusul dentat.

Această regiune joacă un rol cheie în formarea memoriei, învăţare şi flexibilitatea cognitivă (capacitatea minţii de a se adapta uşor la schimbări, de a trece rapid de la o idee sau strategie la alta şi de a gestiona eficient mai multe sarcini sau perspective diferite).

Studiu important pentru dezvoltarea de terapii regenerative

Studiul completează o parte importantă din imaginea de ansamblu a modului în care creierul uman evoluează şi se transformă pe tot parcursul vieţii. Cercetarea ar putea avea implicaţii importante pentru dezvoltarea de terapii regenerative care stimulează neurogeneza în tulburările neurodegenerative şi psihiatrice.

Potrivit autorilor, studiul a fost realizat în strânsă colaborare cu mai mulţi cercetători de la Institutul Karolinska, precum şi cu specialişti de la Universitatea de Tehnologie Chalmers, din Suedia.