Nicolae Ciucă: Nivelul sancțiunilor impuse Rusiei este menit să sublinieze ieșirea statului rus din regulile internaționale

Criza actuală a refugiaţilor ucraineni a demonstrat un comportament solidar şi imbatabil la nivel internaţional, iar România a dat dovadă de o „rezilienţă deosebită” în acest domeniu prin cooperarea exemplară între autorităţi, cetăţeni şi organizaţiile neguvernamentale, a declarat premierul Nicolae Ciucă.

„România, alături de Europa şi de lumea întreagă, se confrunta, la data declanşării conflagraţiei, cu pandemia şi efectele economice ale acesteia. Li s-a adăugat criza energetică globală, deloc ruptă de actualul război declanşat la 24 februarie. Peste toate acestea s-a adăugat utilizarea instrumentului militar pe scară largă de către Rusia, criza refugiaţilor şi perspectiva unei crize economice anunţate de problematica extrem de complexă a coerenţei lanţurilor de aprovizionare şi de rupturi în globalizare, ca urmare a sancţiunilor şi izolării impuse Rusiei şi Belarusului”, a declarat premierul vineri, în alocuţiunea susţinută la dezbaterea sub egida Team România, organizată de Institutul Aspen.

„Spre deosebire de momentul 2015, când un milion de migranţi din Orientul Mijlociu a zdruncinat Europa, ameninţând să o scindeze, criza actuală a refugiaţilor ucraineni a demonstrat un comportament opus, solidar şi imbatabil. Şi în România, oamenii obişnuiţi s-au alăturat organizaţiilor neguvernamentale, celor religioase, administraţiilor publice locale şi instituţiilor guvernamentale pentru a sprijini, a ajuta, a hrăni, a găzdui şi transporta pe cei aflaţi la nevoie. România a avut jumătate de milion de refugiaţi ucraineni pe teritoriul său. Mai adăugăm câteva zeci de mii de resortisanţi ai altor state, prinşi în războiul din Ucraina, care ne-au traversat ţara şi au avut nevoie de ajutor pentru a ajunge în statele de origine. România a acordat sprijin tuturor. A fost un moment în care România a fost recunoscută de către toţi liderii lumii. Am avut discuţii, am avut întâlniri aici la Bucureşti, am avut convorbiri telefonice cu toţi primi miniştrii care au fost nevoiţi să ia măsuri pentru a-şi repatria cetăţenii. A fost un moment în care aş putea spune, fără teamă de a greşit, că România a strălucit. Şi pornind de la acest moment, cred că este nevoie să demonstrăm în continuare că putem să strălucim”, a mai spus Nicolae Ciucă.

Reziliența populației

Premierul a adăugat că rezilienţa ţării noastre s-a dovedit deosebită în acest domeniu, pe baza cooperării exemplare între instituţiile statului, cetăţeni şi organizaţiile neguvernamentale.

20:50 • POLITICĂ

Nicolae Ciucă glumește despre cimitirul inclus în prezentarea candidatului PNL pentru Primăria Calafat

17:04 • POLITICĂ

Gorghiu, în prezența lui Ciucă: În această sală avem viitorul președinte al României

„Am investit 3,4 milioane de euro în ajutor umanitar şi am construit un hub logistic european pentru ajutor umanitar la Suceava. Aici aş dori să fac o paranteză şi să subliniez că, vizitând şi celelalte locaţii unde fluxul de refugiaţi este consistent, la Isaccea, cu două zile în urmă, am putut să constat implicarea şi mobilizarea autorităţilor locale, care, fără să le fi cerut cineva să facă mai mult decât ar fi putut să facă, au făcut şi continuă să facă, pentru că acest spirit de solidaritate, acest spirit de mobilizare i-a determinat să arate, aşa cum spuneam mai devreme, că se poate mai mult decât oricine s-ar fi aşteptat şi le mulţumesc încă o dată şi pe această cale. Este vorba despre refugiaţi, dar este vorba şi despre ucrainenii rămaşi în ţara lor, care au nevoie de hrană, de combustibil şi de medicamente. Practic, acest hub şi celelalte locaţii şi depozite nu fac altceva decât să îi sprijine şi să continue să transporte pe teritoriul Ucrainei aceste echipamente şi materiale de primă necesitate de care cetăţenii ucraineni rămaşi în ţară, să îşi apere ţara au stringentă nevoie. Alături de aliaţii din NATO, de partenerii din Uniunea Europeană, de statele lumii am fost alături şi suntem gata să sprijinim în continuare aceste eforturi. La nivel politic am văzut rezilienţă şi mobilizare cvasiunanime a comunităţii internaţionale, adaptabilitatea neaşteptată, poate pentru unii, a statelor din prima linie pentru a primi valurile de refugiaţi şi a acorda sprijin Ucrainei, inclusiv a României”, a declarat Ciucă. 

Sancțiuni împotriva Rusiei

Nivelul sancţiunilor asumate unanim a atins „cote inimaginabile”, menite să sublinieze „ieşirea Rusiei din regulile internaţionale”, a declarat vineri premierul Nicolae Ciucă.

„Nivelul sancţiunilor asumate unanim, coerent şi fără rezerve a atins cote inimaginabile, care sunt menite să sublinieze ieşirea Rusiei din regulile internaţionale şi faptul că trebuie să plătească pentru războiul de agresiune. Şi-ar fi imaginat cineva Germania acordând ajutor militar letal defensiv Ucrainei sau blocând Nord Stream 2 pe perioadă nelimitată sau anunţând tăierea dependenţei de petrolul şi gazele ruseşti şi detaşarea în viitor de furnizorul rus? Acelaşi lucru s-a întâmplat în Europa, peste Ocean cu ţările care împărtăşesc aceleaşi valori şi gândesc la fel”, a precizat Nicolae Ciucă.

El a reamintit că în Adunarea Generală a ONU 141 de state au votat pentru rezoluţia de condamnare a agresiunii ruse, în timp ce doar cinci state au votat împotrivă: Rusia, Belarus, Siria, Coreea de Nord şi Eritreea. Potrivit premierului, este vorba despre „un vot covârşitor” care arată mobilizarea şi coeziunea globală „în faţa acestei enormităţi a războiului convenţional de distrugere” în plin secol 21.

„La nivel politic, am văzut rezilienţă şi mobilizare cvasiunanime a comunităţii internaţionale, adaptabilitatea – neaşteptată, poate, pentru unii – a statelor din prima linie pentru a primi valurile de refugiaţi şi a acorda sprijin Ucrainei, inclus a României. Votul din Consiliul de Securitate al ONU pe rezoluţia privind Ucraina a însemnat 11 voturi pentru, 3 abţineri şi un singur vot împotriva – desigur, al Rusiei”, a spus Ciucă.

Potrivit premierului, România a făcut la rândul ei demersuri pentru a-şi consolida rezilienţa politică şi militară.

„România a fost alături de toate aceste eforturi şi şi-a clădit rezilienţa politică şi militară pe baza eforturilor proprii, precum şi prin crearea unui battlegroup, pe baza activării în premieră a NRF, NATO Response Force, a creşterii prezenţei americane şi NATO în ţara noastră, prin creşterea bugetului apărării la 2,5% şi prin numeroase măsuri de pregătire adecvate în perspectiva evoluţiilor de la graniţele de est şi nord ale ţării noastre, dar şi a celor din Marea Neagră”, a spus el.

Ciucă a făcut referire şi la „căutările asidue” de resurse energetice alternative pentru statele europene.

„Acţiunile diplomatice cu Bulgaria şi Grecia pentru coridorul vertical şi interconectorul Bulgaria-Grecia, discuţiile cu Turcia pentru tranzitul de gaze, încercarea de contractare a gazului natural lichefiat pe care să îl introducem în terminalul de la Alexandropolis, toate fac parte din aceleaşi eforturi de creştere a rezilienţei, ca acţiune la nivelul Uniunii Europene, pentru finanţarea compensării acestei creşteri excesive de preţuri la produsele energetice, prin soluţii europene, ca şi nevoia unor împrumuturi, injectări de resurse pentru adaptarea la o Europă fără petrol şi gaze luate de la companiile ruseşti”, a precizat premierul.