Nicușor Dan a promulgat: Anul Americii într-o Românie care nu-și mai găsește guvernul
Președintele Nicușor Dan a promulgat legea prin care 2026 devine „Anul Statelor Unite ale Americii în România”. Inițiativa aparține AUR și a primit în Camera Deputaților o majoritate impresionantă: 283 de voturi pentru și numai opt împotrivă.
Relația strategică româno-americană merită cultivată.
Statele Unite reprezintă principalul garant militar al securității României, un investitor important și aliatul fără de care flancul estic al NATO ar arăta mult mai vulnerabil.
Conferințele, programele educaționale și evenimentele culturale dedicate acestei relații își au rostul.
Totuși, alegerea momentului produce o ironie greu de ignorat.
Șase luni au trecut deja
Legea declară 2026 „Anul Statelor Unite ale Americii” după ce mai bine de jumătate din acest an s-a consumat.
Instituțiile vor începe probabil să pregătească evenimentele când anul omagial se va apropia de sfârșit.
Este stilul administrativ românesc consacrat: desemnăm tema după ce am pierdut o bună parte din timpul rezervat celebrării ei.
Mai interesantă rămâne ușurința cu care 283 de deputați au găsit consensul necesar.
Parlamentul izbutește să se unească exemplar în jurul Americii, dar partidele care formează aceeași majoritate largă rămân incapabile să ofere României un guvern stabil.
Poate aveam alte urgențe
După două desemnări eșuate, negocieri interminabile și o criză politică transformată în mod de viață, 2026 ar fi putut deveni Anul Responsabilității Politice.
Sau Anul Concordiei Politice. Chiar și Anul Bunului-Simț Parlamentar ar fi fost o ambiție revoluționară.
Am fi putut organiza conferințe despre respectarea promisiunilor, dezbateri despre interesul public și programe educaționale prin care aleșii să învețe că guvernarea presupune ceva mai mult decât împărțirea funcțiilor.
Televiziunea publică ar fi putut transmite materiale tematice despre politicieni care își asumă consecințele propriilor decizii.
Ar fi fost, ce-i drept, dificil de găsit imagini de arhivă.
America se va descurca și fără anul festiv oferit de Parlamentul României.
România, în schimb, ar avea mare nevoie de câteva luni în care clasa sa politică să se comporte responsabil.
Dar asemenea sărbătoare cere și participanți.
Iar aici începe adevărata problemă de organizare.