Nicușor Dan anunță raport complet la sfârșitul lui ianuarie și explică, în premieră, decizia anulării alegerilor prezidențiale

Președintele României a vorbit pentru prima dată, limpede și fără înflorituri, despre momentul care a zguduit democrația românească în decembrie 2024: anularea alegerilor prezidențiale. Nicușor Dan anunță că raportul oficial va fi prezentat „spre sfârșitul lunii ianuarie” și spune, cu o sinceritate rară în politica românească, că între timp „au apărut suficiente informații” care explică decizia luată atunci. În centrul discuției se află operațiunile de dezinformare venite dinspre Rusia — un fenomen pe care președintele spune că l-a subestimat inițial.

Vorbele, mai exact:

Întrebat despre raportul privind anularea alegerilor, Nicușor Dan a răspuns:

„Poate sfârşit de ianuarie, aşa, ca să dăm un termen aproximativ.
Ceea ce este cert că s-a schimbat este conştientizarea noastră asupra acestei campanii de dezinformare, manipulare din partea Rusiei. Cumva, eu, ca om politic şi persoană oarecum informată, vă spun sincer că, înainte de momentul 6 decembrie anul trecut, mi se părea că lucrul ăsta este unul absolut periferic, şi ne-am dat seama că nu este.
Deci eu cred că ăsta este un lucru pe care, ca societate, l-am învăţat. După aceea, de la momentul respectiv şi de la dubiul pe care, fără discuţie, o decizie ca asta l-a dat şi românilor, şi partenerilor noştri, despre cât de viabilă e democraţia noastră, cred că au apărut suficiente informaţii care să explice acea decizie.”

Este cel mai direct, mai deschis și mai greu citat pe tema aceasta din ultimul an.
Și marchează o schimbare de registru: președintele nu se mai ascunde în spatele formulelor tehnice.

De ce contează această declarație acum

Până astăzi, anularea alegerilor a rămas o zonă gri — un act justificat oficial prin „motive de securitate națională”, dar insuficient explicat la nivel public.
Nicușor Dan a simțit probabil că, fără această clarificare, statul român rămâne prizonierul propriei tăceri.

Trei elemente din declarația lui sunt esențiale:

1. Recunoașterea subestimării ingerinței rusești

Faptul că președintele admite că, înainte de 6 decembrie 2024, aceste operațiuni i se păreau „periferice” spune enorm despre nivelul de agresiune informațională la care a fost supus statul român.

Când cel mai informat om din țară recunoaște că și el a fost prins pe picior greșit, înțelegi proporțiile problemei.

2. Există acum dovezi concrete care justifică decizia

Formula „au apărut suficiente informații” nu e aruncată în vânt.
Ea înseamnă, în limbaj instituțional, că raportul va include:

• fluxuri de distribuție a fake-news-urilor,
• surse, finanțatori, legături între rețele,
• conturi, platforme, campanii coordonate,
• posibile conexiuni interne “de sprijin”,
• analiza consecințelor dacă alegerile s-ar fi ținut.

Pe scurt: nu mai vorbim despre bănuieli.
Vorbim despre documente.

3. România își explică partenerilor occidentali maturitatea instituțională

Anularea alegerilor nu este un eveniment trivial într-o democrație.
Țări mari ar fi intrat în criză constituțională.
Faptul că România a gestionat momentul fără explozie socială e remarcabil.
Dar partenerii — în special cei din NATO și UE — au cerut explicații.
Raportul este momentul adevărului.

Ce s-a întâmplat între timp: un an de muncă pe dosarele războiului informațional

De la începutul războiului hibrid purtat de Rusia împotriva Europei, România a fost pe lista scurtă a țintelor: alegeri, energie, minorități, dezbateri interne, polarizare socială.

În 2024, înaintea alegerilor, mai multe instituții au detectat o accelerare violentă a acestor operațiuni:

• campanii de intoxicare pe rețele sociale,
• conturi false cu comportament automatizat,
• softuri de generare a conținutului politic,
• atacuri asupra încrederii publice,
• tentative de influențare a emoțiilor electoratului prin materiale fabricate.

Nimic nou în Europa Centrală și de Est.
Dar intensitatea a fost nouă.

Anul 2025 a adus, așa cum sugerează președintele, harta completă a acestor operațiuni.

De ce sfârșitul lui ianuarie devine un moment așteptat de întreaga clasă politică

Data nu e aleasă aleator.
Raportul va fi publicat:

• după finalizarea analizelor tehnice,
• după evaluările interne și externe,
• după consultările cu partenerii occidentali,
• înaintea anului politic 2026, care va fi dominat de pregătiri pentru noul ciclu electoral.

Este, practic, momentul zero al reconstrucției încrederii publice.

Ce impact poate avea raportul

Impactul depinde de cât de onest, complet și bine redactat va fi documentul. Dar, în mod realist, el va produce:

1. Clarificarea responsabilităților

Cine a recomandat anularea?
Pe ce baze?
Ce scenarii au fost analizate?

2. Stabilirea nivelului real al ingerinței rusești

Până unde au ajuns rețelele?
Au influențat candidați? Grupări politice? Organisme media?

3. Fixarea unor standarde noi pentru alegerile viitoare

Alegeri supravegheate informatizat.
Filtre pentru deepfake-uri.
Structuri de reacție rapidă în cazul atacurilor informaționale.

4. Închiderea unui an de speculații

Raportul trebuie să stingă miturile care au circulat în spațiul public — de la „lovitură de stat”, la „amânare abuzivă”, la „interese ascunse”.

România intră în etapă de maturizare democratică forțată

Când un președinte spune public că a subestimat un atac hibrid, nu este un semn de slăbiciune.
Este un semn de luciditate.

Consecințele anulării alegerilor trebuie clarificate, asumate și explicate: oamenilor, partenerilor occidentali, instituțiilor interne.
Raportul promis pentru sfârșitul lunii ianuarie devine un document-cheie pentru credibilitatea democrației românești și pentru modul în care România va intra în următorul deceniu electoral.

În ce ne privește, am știut dintotdeauna că Nicușor va respecta această promsiune. Așa e omul.