Nicuşor Dan cere reexaminarea legii privind combaterea extremismului. Avertisment asupra interpretărilor abuzive

Preşedintele Nicuşor Dan a transmis Parlamentului cererea de reexaminare a legii care modifică OUG 31/2002, atrăgând atenţia că anumite articole ar putea fi interpretate abuziv şi ar transforma în infractori persoane fără legătură cu extremismul. El subliniază că fermitatea împotriva urii trebuie echilibrată de claritate legislativă pentru a nu alimenta tensiunile sociale.

Nicușor Dan luptă împotriva extremismului

Preşedintele Nicuşor Dan a explicat, joi, că statul are obligaţia de a combate ferm ura, xenofobia şi incitarea la discriminare, însă acest obiectiv trebuie realizat prin legi clare, previzibile şi echilibrate.

“În caz contrar, riscăm efectul opus: amplificarea tensiunilor într-o societate deja polarizată şi adâncirea neîncrederii în instituţiile statului”, a scris preşedintele pe Facebook.

În forma actuală, legea modificată prezintă lacune semnificative în definirea infracţiunilor, atrage atenţia Nicuşor Dan. El menţionează că unele articole pot fi interpretate abuziv, ceea ce ar putea conduce la sancţionarea unor persoane fără nicio legătură cu extremismul.

07:26 • POLITICĂ

Nicușor Dan reafirmă angajamentul pro-european al României și prioritățile de securitate, la întâlnirea cu ambasadorii UE

06:37 • POLITICĂ

Nicușor Dan, acuzat de judecătorul Alin Ene că vrea să controleze justiția prin presiune politică

Un exemplu concret invocat de şeful statului este prevederea pedepsei cu închisoarea de la unu la cinci ani pentru distribuirea oricărui material care conţine idei xenofobe, fără diferenţiere între materiale de propagandă extremistă şi opere literare sau texte istorice.

“România are nevoie atât de fermitate, cât şi de echilibru. Ambele sunt esenţiale pentru apărarea democraţiei”, a mai subliniat Nicuşor Dan, reiterând necesitatea unor reglementări care să protejeze atât cetăţenii, cât şi valorile democratice ale statului.

IICCMER cere statului român acțiuni ferme împotriva nostalgiei pro-totalitare

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) solicită Guvernului și Președinției României măsuri concrete pentru a combate nostalgia pro-totalitară. Într-o scrisoare deschisă susținută de istorici, jurnaliști și actori, instituția atrage atenția asupra riscului manipulării tinerilor prin rețele sociale și propagandă pro-Ceaușescu.

Pe 4 decembrie, IICCMER a publicat o scrisoare deschisă adresată președintelui Nicușor Dan și premierului Ilie Bolojan, semnată de istorici, filozofi, sociologi, jurnaliști și actori, prin care cere „acțiuni ferme” împotriva fenomenului nostalgiei pro-totalitare.

„Nu putem accepta faptul că Statul român își predă pe tavă cetățenii, în special tinerii, unor forțe care urmăresc prin manipulare doar remodelarea mentalului colectiv și distorsionarea percepțiilor, pentru ca, pas cu pas, societatea să ajungă în pragul acceptării ideologiei unui regim dictatorial”, se arată în scrisoare. „Timpul acțiunii ferme a sosit”, subliniază semnatarii.

Daniel Șandru, președintele executiv al IICCMER, a declarat pentru Digi24.ro că statul român trebuie să asigure cadrul legislativ necesar pentru intervenția instituțiilor precum CNA și ANCOM, astfel încât formulele de diseminare a discursului nostalgiei pro-totalitare să fie eliminate din spațiul public.

El a amintit că cercetarea IICCMER, publicată pe 24 noiembrie, arată că tinerii sunt expuși masiv pe platforme precum TikTok la propagandă pro-Ceaușescu și la idei extremiste.

Educația este cheia

Șandru subliniază și importanța educației directe și a contactului cu realitatea istorică:

 „Trebuie să mergem la firul ierbii prin caravane educaționale și să aducem în atenția publicului larg adevărul istoric despre cele două forme de regimuri totalitare – regimul interbelic legionar și regimul național-ceaușist. Ideea este că adevărul istoric trebuie să ajungă la cât mai mulți oameni, în special la cei predispuși la manipulare din cauza carențelor educaționale”.

Potrivit președintelui executiv al IICCMER, statul român poate dezvolta „anticorpi” împotriva nostalgiei pro-totalitare dacă aplică strategiile deja gândite pentru combaterea extremismului, corectează inechitățile sociale și economice și evită populismul extremist în discursul politic.