Nicușor Dan confirmă invitația la Consiliul lui Trump. Bucureștiul cere clarificări înainte de decizie

De la primirea invitației de a ne alătura Consiliului de Pace, luna trecută, România a demarat un proces de consultări cu Statele Unite pentru a clarifica în ce măsură anumite prevederi ale Cartei Consiliului de Pace pot fi revizuite sau interpretate astfel încât să fie pe deplin compatibile cu obligațiile internaționale deja asumate de statul român.

Decizia privind participarea României la evenimentul din 19 februarie va fi luată în urma discuțiilor cu partenerii americani cu privire la formatul întâlnirii față de țări ca România, care nu sunt membre în acest moment ale Consiliului, dar își doresc să adere în condițiile revizuirii Cartei”, a spus Nicușor Dan.

Ce este „Consiliul pentru Pace” și de ce a fost creat

Consiliul pentru Pace este o inițiativă internațională promovată de administrația americană sub conducerea lui Donald Trump, gândită inițial pentru a aborda criza din Gaza. Scopul declarat al acestei structuri este de a contribui la găsirea unor soluții și de a coordona reconstrucția zonei după un acord de încetare a focului, dar oficialii americani sugerează extinderea rolului său și spre alte zone de conflict global.

Reuniunea de la 19 februarie este descrisă ca prima întâlnire a liderilor din acest consiliu și include, pe lângă discuțiile privind Gaza, și un forum de strângere de fonduri pentru reconstrucția teritoriului palestinian.

Reacții internaționale divergente

Răspunsurile statelor membre ale Uniunii Europene și ale altor aliați occidentali sunt mixte. Unele țări au primit invitații și analizează propunerea, altele au anunțat că nu se alătură pentru moment inițiativei.

• Ungaria – Premierul Viktor Orban a confirmat că va participa la reuniunea de la Washington și a precizat că a primit invitația pentru eveniment.
• Franța, Germania și Marea Britanie – Au anunțat că nu se vor alătura consiliului în această fază, exprimând rezerve legate de mandatul și structura organismului.
• Italia – A declarat că nu poate adera la consiliu din cauza unor prevederi constituționale care ar contraveni normelor interne, pe motiv că puterea ar fi concentrată în mâinile unui singur lider – în speță, Trump.

În plus, alți actori globali precum Franța, Germania, Australia și Canada au manifestat prudență sau au decis să nu participe, cel puțin în această etapă, iar România încă evaluează implicațiile unei eventuale aderări.